ANALIZĂ: Proiectul de lege care vrea modificarea modului de calcul a vechimii în muncă și a pensiilor pentru medicii și asistenții medicali care fac gărzi, care se află acum la Senat (prima cameră...
Ca să ajungă medic specialist, un român trebuie să învețe, în total, până la 25 de ani. Asta înseamnă: cei 12 ani de școală generală și liceu, la care se adaugă facultatea de medicină care înseamnă studiu de 6 ani și rezidențiatul care poate dura între 4 și 7 ani, în funcție de specializare, arată, în Expunerea de motive, autorii Proiectului de lege care vrea să modifice prevederile Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Practic, un medic ajunge specialist în jurul vârstei de 28-32 de ani. Și va învăța în continuare, dacă vrea să continue evoluția în carieră.
Pe lângă asta, însă, munca într-un spital, atât pentru medici cât și pentru asistente medicale, presupune în unele cazuri, efectuare de gărzi. Acestea înseamnă nu simple ore suplimentare, în care medicul sau asistenta care și-au terminat programul normal, mai rămân puțin la muncă pentru a termina ce mai au de făcut. Nu sunt echivalente nici cu „gărzile obligatorii", care sunt incluse în contractul de muncă. Ci înseamnă ture complete pe care le fac, în plus, peste programul normal de lucru și gărzile obligatorii.
„În medie, un medic care efectuează 4 gărzi pe lună va acumula de-a lungul vieții circa 2.000 de gărzi. Aceste 2.000 de gărzi sunt corespondentul a 4.000 de zile lucrătoare, adică aproximativ 15 ani de muncă în plus", se arată în Expunerea de motive. E exact ca atunci când ai două slujbe cu program normal, simultan, 16 ore pe zi, de 15 ani!
Or, acești ani munciți în plus, pentru care sunt plătiți (nu discutăm aici cum și nici raportat la ce salariu) și pentru care se achită către stat contribuții la asigurările sociale (adică sunt plătite taxe și impozite), nu sunt considerați vechime în muncă, în acest moment, și nici nu sunt incluși în calculul pensiilor.
Mai mult, „există unele specialități care pot acumula un număr dublu de gărzi, în special în rândul specialităților deficitare", mai arată inițiatorii proiectului. Pentru că sunt specialități în spitale unde nu ave suficienți medici, cum sunt Urgențele.
Gândiți-vă doar că acum, potrivit legislației în vigoare, ca să iasă la pensie o persoană trebuie să aibă vârsta de pensionare (63 de ani la femei și 65 de ani la bărbați) și un minimum 15 de ani vechime în muncă, vechime minimă pe care medicii și aistentele o fac doar din 4 gărzi pe lună.
Autorii inițiativei legislative, care are deja aviz favorabil de la Consiliul legislativ, Consiliul Economic și Social și de la Comisiile permanente ale Senatului pentru Drepturilor Omului și pentru Sănătate Publică (până la 26 februarie trebuie să își dea avizul și Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială), arată că în urma acestor foarte mulți ani de muncă în plus, riscurile pe care și le asumă medicii și asistentele medicale cresc dramatic.
În Expunerea de motive se subliniază stresul la care sunt supuși angajații din sistemul medical. „Sindromul de burnout sau sindromul epuizării profesionale a devenit foarte des întâlnit în spitalele din România, și este mai puțin legat de lucrul cu pacienții, ci mai degrabă de factorii din sistem: birocrație, legislație neclară, presiuni emoționale ale rudelor, recunoașterea socială redusă, lipsuri materiale, munca în exces, care lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie. În timp, acestea duc la scăderea concentrării și a memoriei, la insomnie, crește riscul erorilor și reduce productivitatea. Persoana afectată de sindromul burnout se distanțează de ceilalți și începe să îi privească pe aceștia într-un mod impersonal, deoarece nu mai are resurse emoționale și fizice, își reduce realizările personale și deține un grad ridicat de epuizare emoțională, se simte golită, incapabilă să mai ofere ceva și devine foarte vulnerabilă la factorii stresori de mediu", notează documentul citat.
Citește și: Izolarea socială legată de un risc mai mare de deces
Ca argument sunt aduse datele dintr-un studiu unic în România. În perioada aprilie-august 2017, Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) a efectuat un studiu care a măsurat nivelul de stres profesional în rândul medicilor din Capitală, singurul de acest gen din țara noastră, și care măsoară toate cele trei tipuri de burnout: personal, profesional și cel legat de lucrul cu pacienții. „Studiul arată că 55% dintre medicii bucureșteni suferă de burnout personal, 36% de burnout legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri", explică autorii proiectului de lege.
Or, cifrele din acest studiu sunt mai mari decât cele din alte țări europene: „În Franța, nivelul sindromului burnout este de 42%, în Germania de 48,7%, iar în SUA de 45,8%. Un studiu efectuat în 12 țări europene arată că 43% dintre medici suferă de epuizare emoțională”.
Inițiatorii proiectului de lege atrag atenția că în România, în momentul actual, „avem medici care fac foarte multe ore de gardă, întrucât nu există personal suficient. Avem deja din ce în ce mai multe cazuri în care persoane din domeniul medical, care efectuează ore de gardă, decedează din cauza stresului sau a epuizării. (...) Avem în prezent 50 de cazuri în care medicii au decedat din astfel de cauze".
Citește și: Medici căzuți la datorie. Au decedat prematur în gărzi sau după ele
Recunoașterea acestei munci ca vechime este de altfel în concordanță cu legislația europeană a muncii, se arată în documentul citat. „Recunoașterea orelor de gardă la vechimea în muncă este justificată și reiese însăși din definirea „timpului de lucru" stipulată în Directiva 2003/ț88/CE a Parlamentului European, în care la articolul 2 „timpul de lucru: orice perioadă în care lucrătorul se află la locul său de muncă, la dispoziția angajatorului și își exercită activitatea sau funcția, în conformitate cu legislațiile și practicile naționale"
Această propunere legislativă ar aduce foarte multe beneficii, din sunt enumerate, în motivație, câteva:
- Scăderea riscului de deces și a morbidității severe în rândul medicilor care efectuează gărzi;
- Indirect, având în vedere faptul că un medic epuizat poate face, independent de voința sa, greșeli diagnostice și terapeutice ireversibile și aceasta poate avea drept urmare expunerea pacienților unor riscuri enorme în acele momente, riscuri ce pot fi prevenite doar prin evitarea completă a acestor situații,
- Atragerea în sistemul de sănătate din România a tinerilor medici, ceea ce ar diminua exodul acestora în alte țări. Este esențial un învățămât de calitate, precum și pregătirea temeinică a rezidenților,
- Medicii pensionați la cerere, anticipat, pot fi a devărați vectori de opinie care pot fi utili în diferite activități medicale, respectiv campanii de informare a populației, la nivel național, în domeniul prevenției, în studii farmacologice sau pot fi utilizați în grupuri de lucru ale proiectelor din domeniul sănătății,
În plus, datorită diferenței de salarizare între medicii pensionabili și cei tineri, fondul de salarii va putea scădea cu peste 30%, putând apărea astfel oportunitatea creării de noi locuri de muncă, iar banii economisiți pot fi folosiți pentru plata mai multor posturi decât cele eliberate.
Proiectul de lege care va modifica pensiile medicilor și asistenților ar aduce următoarele modificări:
La Art. 49 se introduce un nou alineat (5) care va avea următorul cuprins:
(5) Pentru personalul angajat în sistemul medical, orele de gardă efectuate și pentru care s-au plătit contribuții la asigurări sociale constituie vechime în muncă și se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.
După articolul 53 se introduce un nou articol, art.54 cu urătorul cuprins:
Art.54 prin excepție de la prevederile art. 53, personalul angajat în sistemul medical care a efectuat ore de gardă beneficiază, la cerere, de pensionare, fără penalizări, înaintea vârstei standard de pensionare, în cuantum direct proporțional cu numărul de gărzi efectuate, dar nu mai devreme de vârsta de 57 de ani, pentru femei, și de 60 de ani pentru bărbați.
Un supliment simplu ar putea încetini distrugerea nervului optic chiar și fără reducerea presiunii intraoculare.
Un nou studiu demontează miturile legate de întârzierea terapiei după un accident vascular cerebral și ar putea schimba complet protocoalele din spitale!
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
Medicamentul care amenință sănătatea. Agenția Europeană a Medicamentului impune noi reglementări privind administrarea.
Acest tratament administrat o dată la șase luni ar putea scăpa milioane de oameni de hipertensiune și riscul de infarct.
Medicamentul care reduce tumorile cu până la 77%.
Un studiu arată că o singură doză de psilocibină poate avea efecte împotriva depresiei ani la rând.
Pastila care îți curăță arterele în 12 săptămâni. Scade colesterolul și reduce riscul de infarct.
Tratamentul care ar putea schimba tot ce știm despre cancerul esofagian: noul medicament care "șterge" celulele canceroase înainte de operație!
Un nou medicament ar reduce recurența și decesele la anumiți pacienți cu cancer de colon.
Statele Unite autorizează un tratament preventiv, foarte promiţător, împotriva HIV.
Această vitamină invizibilă îți poate schimba viața. Îți protejează creierul și ar putea preveni cancerul.
Utilizarea pe termen lung a GLP-1 este legată de un risc mai mare de boală oculară legată de vârstă.
Ce conține cu adevărat plasticul de pe pastile. Adevărul despre capsulele medicinale.
