Fructul de kiwi poate fi pus cu ușurință într-un topul alimentelor cu multiple beneficii pentru sănătate, căci pe lângă numărul redus de calorii pe care îl are, vine la ”pachet” cu o doză importantă de vitamine, nutrienți și minerale, cu efecte asupra sănătății inimii, asupra digestiei, dar și a calității somnului. Iar un aspect foarte important este cel privind beneficiile asupra sistemului neuronal, precum și în prevenirea apariției ADHD, a autismului și a altor tulburări de dezvoltare la copii.
Care sunt beneficiile fructului de kiwi
Kiwi este un fruct cu un conținut caloric moderat, cu 62 de calorii la suta de grame, dar cu o doză mare de antioxidanți, minerale, vitamine și fibre benefice.
Sursă de fibre solubile. O sută de grame de kiwi are 3,8 g de fibre, adică 10% din doza zilnică recomandată (DZR), fapt ce îi conferă statutul de ”laxativ natural”. Aceste fibre ajută la protejarea mucoasei colonului prin scăderea timpului de expunere la toxine, astfel că este redus riscul de apariție al cancerului de colon.
Sursă de vitamina C. Kiwi este o sursă excelentă de vitamina C, furnizând aproximativ 154% din DZR. Altfel, consumul de alimente bogate în vitamina C ajută organismul să dezvolte rezistență împotriva agenților infecțioși, dar mai ales să elimine radicalii liberi dăunători.
Vitamina A, vitamina E și vitamina K. Fructele de kiwi conțin niveluri foarte sănătoase de vitamina A, vitamina E, vitamina K și antioxidanți flavonoizi, cum ar fi beta-carotenul, luteina și xantinele. Vitamina K are un rol potențial în formarea masei osoase prin promovarea activității osteoblastice în os. De asemenea, a stabilit un rol în cazul pacienților cu boala Alzheimer prin limitarea leziunilor neuronale din creier.
Subțiază sângele. Studiile de cercetare sugerează că anumite substanțe chimice din kiwi funcționează ca o funcție de subțiere a sângelui similară cu cea a aspirinei, potrivit Nutrition & You.
Astfel, ajută la prevenirea formării cheagurilor în interiorul vaselor de sânge, precum și la protejarea acestora de riscul de accident vascular cerebral și atac de cord.
Omega 3. Semințele de kiwi sunt o sursă foarte bună de acizi grași omega 3, iar un consum de alimente bogate în acizi grași omega 3 poate reduce riscul de boli coronariene, de accident vascular cerebral, dar și să prevină apariția AHDH, a autismului ori a altor tulburări de dezvoltare în rândul copiilor.
Consumul mai multor fructe și legume poate îmbunătăți atenția copiilor cu ADHD. 62% dintre aceștia sunt sub tratament medicamentos
Sursă de potasiu. Fructul de kiwi are un aport consistent de potasiu, element benefic pentru sănătatea inimii. Într-o sută de grame de fruct se regăsesc 312 mg de potasiu, care acoperă 7% din necesarul zilnic recomandat.
Potasiul are rolul de la regla ritmul cardiac, precum și tensiunea arterială, rol important în contracararea efectelor nocive ale sodiului.
De asemenea, kiwi conține cantități importante de minerale precum mangan, cupru, fier și magneziu.
Kiwi, benefic în tratamentul tulburărilor de somn
Numeroase studii au arătat că fructul de kiwi conține pe lângă multitudinea de compuși cu efecte antioxidante și serotonina, care este benefică în tratamentul tulburărilor de somn, notează NIH.
La acest studiu au participat 24 de persoane (22 de femei și 2 bărbați), cu vârste între 20 și 55 de ani, acești au consumat timp de o lună, în fiecare seară, câte 2 fructe de kiwi cu o oră înainte de culcare.
După o lună, scorul subiectiv CPSQI, timpul de trezire după începerea somnului și latența de debut a somnului au scăzut semnificativ (42,4%, 28,9% și, respectiv, 35,4%).
Durata totală a somnului și eficiența somnului au crescut semnificativ (13,4% și, respectiv, 5,41%).
Astfel, consumul de kiwi poate îmbunătăți debutul somnului, durata și eficiența somnului la adulții cu tulburări de somn auto-raportate.
Oboseala de după-amiază, dar mai ales frecvența cu care apare aceasta poate să fie semnul unor probleme medicale, arată studii recente.
Deși este firească o astfel de stare, care de cele mai multe ori este dată de consumul de alimente sau băuturi ”absorbante” de energie, ațipeala ar putea fi corelată cu un risc mai mare de hipertensiune și accident vascular cerebral.
O analiză a peste 350.000 de înregistrări anonime de la UK Biobank a dezvăluit această legătură, sugerând că ar putea fi mai mult decât o coincidență.
Fiind vorba de un studiu corelațional, cifrele nu implică neapărat că vina aparține somnului în sine. Este foarte posibil ca problema să fie reprezentată de modelele de somn deficitare, iar acele scurte momente de odihnă în timpul zilei să nu fie suficiente pentru a ne proteja de deficiențele de sănătate care apar ca urmare.
”Aceste rezultate sunt deosebit de interesante, deoarece milioane de oameni s-ar putea bucura de un somn regulat sau chiar zilnic”, a declarat anestezistul E Wang de la Xiangya Hospital Central South University din China, citat de Science Alert. Citește mai departe AICI.
Alzheimer este o tulburare neuronală, un tip de demența care afectează gândirea, comportamentul și memoria. Potrivit Asociației Alzheimer din SUA, peste 6 milioane de americani cu vârste de peste 65 de ani se confruntă și trăiesc cu această afecțiune, iar cifrele nu sunt deloc încurajatoare pentru următoarele două decenii, când se estimează o dublare a acestui număr.
Deși nu există un tratament pentru această boală, iar oamenii de știință fac eforturi intense pentru descoperirea acestuia, punând în același timp ”pe tapet” factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta această afecțiune.
Care sunt factorii de risc ce pot duce la apariția bolii Alzheimer
Ce diferență este între Alzheimer și demență
Shaili Gandhi, vicepreședintele Formulary Operation a explicat pentru Eat This care este diferența între Alzheimer și demență. ”Alzheimer este o boală, în timp ce demența este un sindrom. Un sindrom este un termen folosit pentru a cuprinde diverse simptome și nu are un diagnostic specific. De fapt, Alzheimer se încadrează sub umbrela demenței”, a spus Gandhi.
Pe de altă parte, Hester Le Riche, fondatorul Tover, companie de tehnologie în domeniul sănătății, susține că ”demența este un termen colectiv pentru peste 50 de tipuri de boli degenerative ale creierului. Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență, iar peste 70% dintre persoanele cu demență au boala Alzheimer”.
Alzheimer și viața de zi cu zi
Această afecțiune neuronală lasă amprente importante pentru activitatea cotidiană, asta pentru că viața pacientului diagnosticat cu boala Alzheimer se schimbă aproape radical, el devenind dependent de cei din jur.
”Inițial, pacienții cu Alzheimer pot prezenta simptome simptome ușoare, cum ar fi dezorientarea sau confuzia. Mai mult, aceste simptome pot progresa în unele mai severe, cum ar fo dificultățile la înghițire, vorbire și mers”, spune Gandhi. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Beneficiile consumului de rodie. Sucul, doza de vitamine cu efecte antiinflamatoare
