Dacă ești amator de mers prin oraș cu bicicleta, asta nu te califică automat pentru ciclismul montan. Ca să poți face față traseelor cu dificultate infinit mai mare decât ce întâlnești pe...
Stilul de viață sedentar și lipsa unei rutine sportive ne îndeamnă, de cele mai multe ori, către sporturi care ne oferă un plus de adrenalină și ne forțează limitele fizice și mentale. Din această categorie am putea spune că fac parte și traseele cu bicicleta pe munte, multe dintre ele în offroad. Din păcate, dificultatea și lungimea cursei nu este întotdeauna adaptată nivelului fizic și, din acest motiv, apar și accidentările, unele dintre ele serioase. Pentru a analiza felul în care trebuie să ne pregătim pentru un astfel de sport, am stat de vorbă cu medicul ortoped Vlad Predescu, specializat în chirurgia artroscopică și traumatologia sportivă.
Mersul cu bicicleta presupune un antrenament special, pe care trebuie să îl facem constant, astfel încât rezistența organismului să fie la un nivel optim. Specialiștii recomandă câteva elemente esențiale care trebuie respectate în perioada premergătoare sezonului de ciclism montan. În primul rând, vorbim de antrenamente întinse pe toată perioada anului, așa că aparatele de cycling din sălile de fitness sunt cea mai la îndemână alternativă, asta dacă nu aveți un astfel de aparat acasă. Apoi, rezistența este foarte importantă, așa că încercați să combinați cursele mai lungi pe asfalt cu traseele tehnice specifice drumețiilor montane. Efectul va fi, cu siguranță, cel scontat: capacitatea cardiacă va crește substanțial, lucru care va ajuta enorm rezistența. Apoi, fiți foarte atenți la postura pe care o aveți în timpul curselor montane. Această poziție este complet diferită față de cea folosită de obicei la antrenamente sau la cursele clasice de asfalt, așa că ajustați-vă poziția ca să nu aveți parte de dureri nedorite de spate.
În cazul accidentelor de pe traseele montane, cele mai frecvente sunt, cum este de așteptat, căzăturile, care provoacă adesea fracturi ale membrelor superioare. Din punct de vedere statistic, se pare că ultimii 15 ani au adus o frecvență mai mare a acestor afecțiuni, în special din cauza popularității crescute a ciclismului, mai ales în rândul populației tinere și a celor care nu au o pregătire specială în acest domeniu. În cazul acestui sport, cel mai des întâlnite sunt fracturile de membre superioare - opt din zece cazuri fiind acestea - dintre care aproape o treime fiind fracturi de claviculă.
„Așa că putem spune că articulația umărului este cea mai expusă riscului în cazul ciclismului montan. Clavicula este un os care face legătura între articulația umărului și stern, contribuind, astfel, la creșterea stabilității și a forței membrului superior. Pe acesta se află numeroase grupe musculare care sunt implicate în biomecanica umărului, spatelui și a gâtului", a arătat doctorul Predescu.
Referindu-ne iarăși la frecvența accidentelor, cele mai multe dintre loviturile care implică membrul superior și au loc în timpul partidelor de ciclism montan sunt cauzate de o lovitură directă, prin cădere, pe umăr (peste 80%), iar restul este împărțit, aproximativ în mod egal, în căzături pe mâna întinsă, afectări provocate de tensiune în timpul manevrării ghidonului sau sindromul de hiperabducție. În cazul respectiv, poate să apară luxația scapulo-humerală. Aceasta din urmă, în cazuri complicate, poate duce inclusiv la compresiunea și iritarea mănunchiului vasculo-nervos, prin menținerea, un timp foarte îndelungat, a brațului într-o stare de nefirească, depărtată de corp. Repoziționarea articulației afectate este o urgență ortopedică, subliniază specialistul.
Primele semnale de alarmă în această situație sunt răcirea sau paloarea mâinii sau, dacă există și o afectare neurologică, apar furnicături sau amorțeli ale degetelor. Fracturile claviculei pot avea diferite grade de complexitate. Cele simple, fără deplasare, se tratează printr-o imobilizare specială, care durează aproximativ șase săptămâni. Cele complicate, cu deplasare sau mai multe fragmente, pot fi tratate tot conservator, dar, de regulă, în aceste cazuri, imobilizarea este extrem de dificil de suportat de către pacient și este însoțită, de multe ori, de dureri care apar în timpul somnului sau ale activităților zilnice.
Pentru a se obține o recuperare mai rapidă a forței și a mobilității umărului este recomandabil tratamentul chirurgical, atrage atenția doctorul Vlad Predescu.
Acesta se efectuează în centre specializate și presupune reducerea numărului fragmentelor osoase, precum și fixarea acestora cu ajutorul unor plăci speciale. Avantajul cert este că, imediat după intervenția chirurgicală, pacientul își poate folosi brațul pentru activități ușoare, zilnice, inclusiv condusul mașinii. Ulterior, în funcție de progresia sudurii osoase, va crește și nivelul de activitate fizică. În cazul leziunilor ligamentare de la nivelul umărului, la ora actuală tratamentul acestora se face prin artroscopie, o tehnică minim invazivă care presupune vizualizarea articulației cu ajutorul camerei de luat vederi.
O leziune tipică este disjuncția acromio-claviculara, care beneficiază cu mare succes de reconstrucția ligamentară prin procedee artroscopice. Totuși, pentru rezultate optime, aceste tehnici noi presupun o bună dotare cu aparatură specifică, precum și existența unor echipe medicale antrenate în aceste tehnici.
Un lucru esențial este felul în care reușim să prevenim astfel de accidente. În condițiile în care există căști de protecție care pot oferi un nivel de siguranță destul de ridicat pentru cap, pentru articulațiile umărului opțiunile de protecție sunt mai limitate.
„În primul rând, trebuie să știm să adoptăm o postură corectă în timpului mersului cu bicicleta, mai ales dacă este vorba de un teren accidentat. Și în acest caz au apărut protecții speciale, similiare cu cele folosite de motocicliști. Afecțiunile umărului apar, de regulă, în timpul plimbărilor mai lungi, în special în cazul în care este plasată o greutate mult prea mare pe mâini și coatele rămân drepte în timpul deplasării. Astfel, pentru a preveni durerile de umăr, mențineți coatele ușor flexate în timpul mersului, pentru a stopa transferul vibrațiilor puternice către brațe sau către partea superioară a corpului. Și folosiți o bicicletă dotată cu sisteme performante de absorbție a șocurilor" concluzionează dr Vlad Predescu.
Această afecțiune este mult mai mortală decât cancerul, mai ales în cazul vârstnicilor.
De ce apare, în timp, piciorul plat. Care e greșeala pe care o fac cei mai mulți oameni.
De ce te dor articulațiile când se schimbă vremea. Sfaturi despre cum să combați durerile articulare în sezonul rece.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.
Află mai multe despre această afecțiune a articulațiilor inflamate și ce implicare are acidul uric.
Cum faci diferența dintre tendinită și febra musculară. Ce trebuie să știi despre cele două afecțiuni.
De ce scăpau băieții de stagiul militar dacă aveau piciorul plat.
Medicul ortoped ne-a vorbit despre omartroză, afecțiunea ce poate da dureri severe și crize articulare.
Cât de grav este, de fapt, să ai picioarele umflate. 4 boli pe care le descoperi uitându-te la picioare.
Acest tratament vindecă osteoartita genunchiului. Are efect major.
Ce trebuie să faci dacă ai căzut și ți-ai sucit mâna sau piciorul.
Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a spus totul despre luxația de umăr. Ce presupune tratamentul și cât durează recuperarea.
