Trei cazuri de meningită meningococică au fost înregistrate recent în România. Prof.dr. Adrian Streinu-Cercel a explicat, EXCLUSIV, la Academia de Sănătate, care este riscul de declanșare a unei epidemii în...
După cele trei cazuri de meningită meningococică înregistrate în România luna trecut, din care, din păcate, unul s-a soldat cu deces, Prof.dr. Adrian Streinu-Cercel a explicat, EXCLUSIV, la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, de la DC News și DC Medical, care este riscul de declanșare a unei epidemii în România și, mai ales, cum ne putem proteja de această bacterie ucigătoare.
„În momentul de față vorbim de cazuri întâmplătoare și nu putem vorbi de vreo epidemie, Doamne ferește! Lumea trebuie să înțeleagă că vorbim de cazuri întâmplătoare, ca dovadă că unul a fost în București, altul a fost la Vaslui, ca atare nu au nicio legătură între ele, o posibilă persoană care să fi transmis și uneia și celeilalte. Din păcate sunt forme deosebit de agresive de infecțiile date de meningococ, pentru că meningococul îmbracă două aspecte clinice. Un aspect clinic este cel de meningococemie, cu purpură și respectiv cu explozia pur și simplu a glandelor suprarenale, și cu deces care apare în decurs de câteva ore, și forma de determinare meningeală, în care evident pacientul are și timp să ajungă la spital, și are și timp să i se pună terapia care, la un moment dat, poate să fie terapie salvatoare", a arătat reputatul infecționist.
În terapia acestei infecții extrem de periculoase, un rol extrem de important îl au antibioticele și rezistența dezvoltată de bacterii la acestea.
„Aici antibioticele joacă un rol deosebit de important, este o măsură dacă vreți prin care să atragem atenția populației că nu trebuie să se joace cu antibioticele. Respectiv antibiotice luate alandala în ambulator pot să facă foarte mult rău, și când un astfel de pacient ajuge la spital să ne aflăm în fața unui germene cu rezistență la antibiotice, și practic pacientul să nu poată fi salvat", a arătat prof.dr. Adrian Streinu-Cercel.
Bacteriile care provoacă meningita meningococică se transmit într-un anume mod și nu rezistă în aer decât foarte puțin, a explicat specialistul.
„Revenind la acest meningococ, lumea iarăși trebuie să știe că circa 20% din oameni sunt purtători ai acestui germene, ai acestei bacterii. Evident că acești purtători sănătoși nu fac boala, dar ei pot transmite germenele mai departe, prin contact strâns, direct. Deci, germenii nu se transmit foarte ușor de la o persoană la alta. Pentru că în momentul în care germenele ajunge în mediul extern, exterior, moare în câteva minute. Pentru a putea să izolăm un astfel de germene, la laborator, luăm măsuri de precauție speciale, îl punem pe mediu de transport și-l ducem la căldură. Nu-l lăsăm pe masă pentru că în câteva minute el practic este inactivat. Aceasta este situația și acesta este motivul pentru care nu se intervine foarte sever într-un astfel de focar. În cazurile în care facem noi vorbire, s-a făcut lista contacților, cadre didactive, respectiv elevi din clasa respectivă, și măsurile de prevenire cu antibiotic, respectiv chimioprofilaxia s-a aplicat strict acestor persoane, nu întregului corp de elevi din liceu" a detaliat acesta.
Profesorul a explicat și că există cinci tipuri de meningococi care dau meningită. Dar epidemii cu meningită meningococică au fost de-a lungul timpului în România?
„Am avut, în anii 1982-1983, au fost 2 ani în care la camera de gardă de la noi ajungeau câte 6-12 cazuri pe zi numai la adulți, plus ce era la copii. Deci, se pot întâmpla astfel de cazuri. La vremea respectivă vorbeam de tipul B, sunt cinci tipuri în circulație, dar ceea ce vreau să spun în momentul de față este faptul că acest germen circulă peste tot în Europa. Mai ales pe relația Spania-Portugalia ne vine tipul W, motiv entru care cei din Marea Britanie au luat măsura să-și vaccineze o parte din populație iar pentru cursanți au introduc obligativitatea vaccinării împotriva meningococului. Cei din SUA, spre exemplu, în momentul în care cineva aplică pentru o bursă pentru o universitate, primul lucru care se cere este carnetul de vaccinare, ca să demonstreze că este vaccinat împotriva virusului hepatitic B, împotriva meningococului și că are toate celelalte vaccinări la zi. Lumea începe încet-încet să se uite din nou la carnetul de vaccinare, pentru că, uitați, pot să apară astfel de cazuri care sunt de foarte multe ori severe".
Totuși, apariția acestor cazuri izolate în România, inclusiv cele aducă din „import”, înseamnă un risc mai mare de epidemie?
„Nu! Înseamnă pur și simplu că s-a întâmplat. Și să sperăm că vor rămâne cazuri izolate. Dacă, spre exemplu, la liceul de care făceam vorbire, ar fi fost vreo problemă, vă dați seama că acum discutam de cu totul altceva. Dar ținând cont că acest germene este unul care se distruge în mediul exterior, atunci nu cred că trebuie să ne facem probleme mari din acest punct de vedere", a subliniat profesorul.
În ce privește protecția contra infecțiilor cu meningococ, avem vești bune.
„În sensul că de anul trecut este înregistrat pe teritoriul României un vaccin meningococic cu 4 valențe. Din el lipsește B-ul pentru că acesta are o anumită particularitate structurală și nu a putut fi pus împreună cu restul. Dar și aici avem o veste bună, că undeva în toamnă va fi înregistrat și vaccinul cu componenta B și practic, putem, cu două vaccinuri, să acoperim tot spectrul pe care meningococul poate să-l dea. (...) Grupul țintă pentru vaccinare pentru cel cu 4 valențe pornește de la vârsta de 6 săptămâni de viață și ajunge până la adânci bătrâneți, iar celălalt, contra tipului B, după câte știu eu în momentul de față, vârsta de imunizare pleacă de la 9 ani sau 10 ani. (...) Vaccinul cu patru valențe este inclus în lista de vaccinări opționale, deci nu este în cadrul Programului Național de Imunizare care este asigurat prin fonduri de la Ministerul Sănătății. Dar este acceptat ca vaccin opțional. Deci, familiile care doresc să-și vaccineze copiii vor trebui să se ducă la medicul de familie, să le scrie o rețetă, să-și cumpere din farmacii, și pe urmă tot la medicul de familie să își facă administrarea vaccinului respectiv", a conchis profesorul.
Cât de periculoasă este rezistența la antibiotice dezvoltată de bacterii, dar și ce virus care provoacă un tip de hepatită, extrem de periculos și atipic, a început să circule în România, aflați în video:
Acest tip de cancer are o evoluție dramatică. Este diagnosticat târziu, iar speranța de viață a pacienților este redusă.
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia vine la Academia de Sănătate.
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Examenul Doppler, esențial în prevenția AVC: o metodă neinvazivă și preciză pentru evaluarea riscurilor vasculare.
Dr. Cătălin Jianu, medic primar în chirurgie generală, vine la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
