Oamenii care ascultă cu atenție aceeași poveste își sincronizează ritmul cardiac. STUDIU

Dana Lascu / 16 sep 2021 / 21:58
Ritmul cardiac se sincronizează la persoanele care ascultă aceeași poveste. Foto: Pixabay
Ritmul cardiac se sincronizează la persoanele care ascultă aceeași poveste. Foto: Pixabay

Oamenii sincronizează adesea inconștient funcții corporale precum bătăile inimii și respirația atunci când împărtășesc o experiență, cum ar fi un concert live sau au o conversație personală. Potrivit unui nou studiu, ritmul cardiac al subiecților se sincronizează chiar și atunci când ascultă o poveste, dar această sincronizare apare doar atunci când subiecții sunt atenți la ce li se spune.

Oamenii își sincronizează adesea inconștient funcții corporale precum bătăile inimii și respirația atunci când împărtășesc o experiență, inclusiv atunci când ascultă cu atenție o poveste, arată un studiu publicat în revista Cell Reports (link direct studiu).

„Există o mulțime de cercetări care demonstrează că oamenii își sincronizează fiziologia între ei. Dar premisa este că într-o astfel de sincronizare interacționați și sunteți prezentați fizic același loc", spune co-autorul Lucas Parra, profesor la City College din New York . „Ceea ce am constatat este că fenomenul este mult mai larg și că simpla urmărire a unei povești și procesarea stimulului vor provoca fluctuații similare ale ritmului cardiac al oamenilor. Este funcția cognitivă cea care vă determină creșterea sau scăderea ritmului cardiac”, a explicat cercetătorul. 

„Ceea ce este important este ca ascultătorul să fie atent la acțiunile din poveste”, adaugă co-autorul Jacobo Sitt, cercetător la Paris Brain Institute și Inserm. „Nu este vorba de emoții, ci de a fi angajat și atent, și de a te gândi la ce se va întâmpla în poveste. Inima ta răspunde acelor semnale din creier”.

Patru experimente ușoare, dar relevante

Cercetătorii au efectuat o serie de patru experimente pentru a explora rolul conștiinței și atenției în sincronizarea ritmului cardiac al participanților. În primul, voluntari sănătoși au ascultat o carte audio a „20.000 de leghe sub mări” de Jules Verne. În timp ce ascultau, ritmul cardiac s-a schimbat în funcție de ceea ce se întâmpla în poveste, măsurat prin electrocardiogramă (EKG). Cercetătorii au descoperit că majoritatea subiecților au prezentat creșteri și scăderi ale ritmului cardiac în aceleași puncte din narațiune.

În al doilea experiment, voluntarii au urmărit scurte videoclipuri instructive. Deoarece videoclipurile erau educative, fără variații emoționale de bază, acest experiment a confirmat că implicarea emoțională într-o poveste nu joacă un rol. Prima dată când au vizionat videoclipurile, ritmul cardiac la subiecți a prezentat fluctuații similare. Participanții au urmărit apoi videoclipurile a doua oară în timp ce numărau înapoi, în minte. În acel moment, lipsa de atenție a dus la o scădere a sincronizării ritmului cardiac între subiecți, confirmând că atenția era importantă.

În cel de-al treilea experiment, subiecții au ascultat povești scurte pentru copii, unii în timp ce erau atenți și alții în timp ce erau distrași, iar apoi li s-a cerut să-și amintească faptele din povești. Cercetătorii au descoperit că fluctuațiile observate în ritmul cardiac al participanților au fost predictive pentru cât de bine s-au descurcat la răspunsurile la întrebări despre poveste - o mai mare sincronizare a prezis scoruri mai bune la teste. Acest lucru a indicat faptul că modificările  ritmului cardiac au fost un semnal al procesării conștiente a narațiunii.

Când cercetătorii au analizat modificările ratei de respirație, nu au văzut aceeași sincronizare între subiecți. Acest lucru a fost surprinzător, deoarece se știe că respirația afectează ritmul cardiac.

Al patrulea experiment a fost similar cu primul, dar a inclus atât voluntari sănătoși, cât și pacienți cu tulburări de conștiință - cum ar fi cei aflați în comă sau stări vegetative persistente. Tuturor subiecților l-a fost prezentată cu o carte audio (audiobook) a unei povești pentru copii. Așa cum era de așteptat, pacienții au avut rate mai mici de sincronizare cardiacă decât au avut subiecții sănătoși din grupul de control. Când pacienții au fost examinați șase luni mai târziu, unii dintre ei cu sincronizare mai ridicată și-au recăpătat o anumită conștiență.

Parra spune că astfel de cercetări sunt importante și pentru înțelegerea atenției și a conexiunii creier-corp. „Neuroștiința se deschide pe direcția că creierul este parte a unui corp anatomic, fizic real”, spune el. „Această cercetare este un pas în direcția unei vederi mai largi a conexiunii creier-corp, în ceea ce privește modul în care creierul afectează corpul”.

Articole Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2021 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy