Sforăitul este adesea tratat ca un tic inofensiv sau gluma preferată înainte de culcare. Însă dincolo de sunetul enervant, se pot ascunde probleme de sănătate mult mai serioase.
Ce este, de fapt, sforăitul?
Sforăitul apare atunci când fluxul de aer devine turbulent în timpul somnului și face ca țesuturile moi din căile respiratorii superioare să vibreze. Poate fi cauzat de un simplu nas înfundat, dar și de afecțiuni grave, precum apneea obstructivă în somn – o tulburare legată de riscuri crescute de accident vascular cerebral, boli cardiovasculare, tulburări de concentrare și oboseală cronică.
Pentru partenerii care împart același pat, iar statisticile spun că 40% dintre bărbați și 24% dintre femei sforăie, acest zgomot constant poate distruge calitatea somnului, afectând starea de spirit, randamentul zilnic și chiar relația de cuplu.
Respirația nazală: primul pas spre liniște
Totul poate începe de la nas. Alergiile, polipii sau un sept deviat pot bloca respirația nazală, forțând organismul să respire pe gură – ceea ce crește turbulența aerului și șansele de a sforăi.
Soluții simple: spălăturile nazale cu soluție salină, sprayurile anti-alergice sau benzile nazale pot ajuta. Inclusiv exercițiile de respirație nazală în timpul zilei pot aduce beneficii pe termen lung.
Mandibula: poziția contează
O mandibulă poziționată prea în spate poate permite limbii să alunece spre gât în timpul somnului, obstrucționând parțial căile respiratorii. Dacă și gura rămâne deschisă, dezechilibrul creat între spațiul oral și țesuturile moi favorizează sforăitul.
Ce poți face: Dormitul pe o parte poate preveni acest colaps gravitațional. Există și dispozitive speciale care avansează ușor mandibula, lărgind spațiul din spatele limbii. Pentru cei care respiră constant pe gură, folosirea unui plasture hipoalergenic pentru închiderea buzelor poate încuraja respirația nazală, când este folosit în siguranță.
Limba: un actor activ în timpul somnului
Pe măsură ce adormim, mușchii care țin limba în poziție se relaxează. Dacă limba este mare, are un fren sublingual lax sau mușchii sunt slabi, aceasta poate cădea înapoi, blocând parțial căile respiratorii și amplificând vibrațiile.
Soluții: Exercițiile pentru întărirea limbii – cum ar fi „flotările limbii” (apăsarea acesteia pe cerul gurii) sau mișcarea ei în toate direcțiile – pot crește tonusul muscular. Plasturii pentru gură pot, de asemenea, ajuta la menținerea poziției corecte a limbii în timpul somnului.
Palatul moale: o zonă sensibilă
În spatele gurii se află palatul moale și uvula – acel „clopoțel” care atârnă la capătul acestuia. În timpul somnului profund, musculatura gâtului se relaxează, iar acest segment poate flutura sau cădea în căile respiratorii, obstrucționând respirația.
Remedii utile: Exercițiile de tip vocal, precum cântatul cu silabe precum „la” și „ka”, întăresc mușchii din zonă. Umflarea baloanelor este un alt truc eficient – rezistența necesară întărește musculatura palatului și a gâtului. Un exercițiu simplu: mestecarea imaginară cu limba apăsată pe cerul gurii.
Faringele: tunelul vulnerabil
Mai adânc, faringele – un tub muscular flexibil – leagă cavitățile nazale și orale de laringe. Nu are susținere osoasă, iar pereții săi pot fi presați de țesuturi mărite precum amigdalele sau adenoizii. Odată cu înaintarea în vârstă, după alcool sau sedative, mușchii devin și mai slabi.
Factori agravanți: Greutatea în exces adaugă presiune externă pe gât, mai ales în poziție culcată. Exercițiile vocale și de respirație pot întări musculatura faringelui și pot preveni colapsul acestuia în somn.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
