Gripa: zeci de morți, sute de cazuri grave, aceeași părere: "o simplă răceală". Ne-au scăzut anticorpii "naturali" în 3 ani? Există și long-gripă? Dorobăț: Reușește să distrugă inima și plămânii

Sonia Baciu |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV
Gripa - Foto: Freepick @federcap
Gripa - Foto: Freepick @federcap

Numărul cazurilor de gripă este în continuă creștere, iar agresivitatea este mai puternică față de COVID-19. Dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist, ne-a explicat care sunt sechelele post-gripale.

 

România se află în plin sezon al infecțiilor respiratorii, iar un număr tot mai mare de persoane sunt afectate de viroze, COVID-19 și alte virusuri respiratorii, camerele de gardă și cabinetele medicilor de familie fiind suprasolicitate.

Medicul infecționist Carmen Dorobăț a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, de ce gripa este mai agresivă față de infecția SARS-CoV-2 dar și de ce este recomandată vaccinarea, chiar dacă intrăm în a treia decadă a lunii ianuarie.

"Numărul cazurilor va crește în continuare, până undeva la mijlocul lui februarie. Psihologia pacientului față de gripă s-a modificat. De ce s-a modificat?

A fost o sperietură devastatoare în ceea ce privește infecția cu coronavirus și gripa a căzut undeva în derizoriu, astfel încât se pare că este percepută ca o răceală și nimic mai mult.

Și așa cum se poate vedea, și de gripă se moare și din nefericire, se moare în număr important. Sunt decese și sunt mai multe decât în alte sezoane, dacă discutăm de gripa AH1N1.

Dar față de anii imediat trecuți, în ultimii trei ani, numărul cazurilor celor care au decedat este mai mare și sunt, din nefericire, și tineri. Explicația este că răspunsul inflamator al organismului este câteodată exagerat și devastator pentru unele organe și în felul acesta el reușește să distrugă ceea ce, în mod normal, ar trebui să fie în echilibru. Cum ar fi, de exemplu, inima și plămânii”, ne-a declarat, în exclusivitate pentru DC Medical, prof. univ. dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist.

Gripa, mai agresivă decât COVID-19. De ce?

Potrivit medicului, în acest moment, ”infecția cu virusul gripal este mai agresivă decât infecția cu coronavirus care, din fericire, se păstrează la tulpina Omicron”.

Întrebat dacă agresivitatea gripei poate fi pusă pe seama scăderii imunității naturale, ca urmare a măsurilor de protecție din ultimii ani, din perioada pandemiei, medicul susține că ”vina” este împărțită.

2. -imagine fara descriere- (317850105_515566640599154_6239231091463148393_n_68521500.jpg)

Dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist. FOTO: Facebook @ Carmen Dorobăț

”Ca medic infecționist niciodată nu sunt de-o singură parte a bătăliei. Aș spune că vina este împărțită: pe de o parte este o tulpină agresivă, care circulă în momentul de față prin structura sa intimă, genetică, iar pe de cealalată parte este imunitatea organismului care răspunde, așa cum se vede, nu cum ne-am aștepta, în plus, este și un procent mic de populație care este vaccinată și acesta concură în plus la ceea ce înseamnă imunitate scăzută”, a mai spus medicul.

Potrivit raportării INSP, până la data de 15 ianuarie 2023 au fost vaccinate antigripal 1.446.572 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătății.

Vezi și: Pneumonia interstițială: cauze, simptome, tratament. La ce să fii atent când tușești și respiri

Vaccinarea împotriva gripei, recomandată și necesară

În ceea ce privește vaccinarea, dr. Dorobăț susține că ”dacă facem vaccinul în jur de 20 ianuarie, înseamnă că vom avea imunitate în jur de 4 februarie, ceea ce înseamnă că vom fi acoperiți cam pentru o perioadă care urmează, puternică de dinamică virală, până la jumătatea lunii februarie.

Dar în continuare, chiar dacă trendul va fi descendent după 15 februarie, încă va fi tulpină virală gripală care va circula. Deci luna februarie vom fi protejați”, a spus medicul, subliniind că este de recomandat, ”pentru că, în general, în lunile februarie și martie, organismul este în acea perioadă de pre-primăvară în care mecanismele de apărare, sistemul nostru de a percepe modificările meteorologice, au un răsunet negativ în ceea ce privește capacitatea de apărare a organismului”, a mai spus medicul.

Iar această recomandare este cu atât mai mult de luat în calcul, în contextul în care temperaturile sunt peste media perioadei, în martie vor mai fi cazuri de infecții respiratorii, poate nu atât de multe, dar vor mai fi”, a precizat dr. Dorobăț.

Vezi și: Cele două TESTE care îți arată dacă ai osteoporoză. Streinu - Cercel: Arată clar încărcarea cu calciu a oaselor și rezistență la șoc

Există și long-gripă, la fel ca long-COVID?

Medicul susține că există situații în care pacienții acuză sechele post-gripale, unele asemănătoare cu cele ale long-Covid.

Simptomele post-gripale includ:

- oboseală

- dureri de cap

- dureri musculare.

”Acestea pot rămâne după ce a trecut o astfel de gripă. Trebuie să spun că astfel de simptome după gripă, toți cred, dacă ne aducem aminte bine, că le-am avut și înainte.

Nu este o surpriză pentru noi că gripa lasă astfel de modificări în organism, după ce pacientul a ieșit din casă, după ce a reînceput activitatea socială. Poate ar fi bine să dăm un respiro organismului, așa cum îi sfătuiam pe pacienții noștri de la COVID-19 să îi lase timp să își refacă forțele, treptat, treptat.

Da, gripa poate da astfel de modicificări, dar nu sunt atât de diverse și atât de lungă durată cum le întâlnim în cazul sindromului long-Covid”, a mai spus medicul.

Situația infecțiilor respiratorii în România

Potrivit INSP, în săptămâna 9-15 ianuarie au fost raportate 139.255 de cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii), cu 35.4% mai mult față de săptămâna precedentă.

Variația în plus față de media calculată de 79.359 cazuri din aceleași săptămâni din 5 sezoane prepandemice (2015-2019) a fost de 75.5%.

Maximum de cazuri înregistrat săptămanal în ultimul sezon epidemic (2019-2020) a fost de 171.081 cazuri în 27.01 - 02.02.2020.

Astfel, au fost raportate 5.082 cazuri de gripă clinică la nivel național, comparativ cu 4.629 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă, 68 cazuri de infecții respiratorii acute severe (SARI), cu 12 mai multe față de săptămâna precedentă și 381 cazuri de gripă confirmate de laborator (46 cu virus AH3, 102 cu virus AH1, 226 cu virus gripal A nesubtipat, 6 cu virus gripal B și 1 coinfecție virus gripal A și B).

De la începutul sezonului au fost raportate 1.154 de cazuri de gripă confirmate de laborator, 51 de co-infecții (25 co-infecții de virus gripal cu SARS-CoV-2, cunoscută ca Flurona, 25 co-infecții de virusul gripal și virusul respirator sincițial, VRS, și un caz de co-infecție de virus gripal cu SARS-CoV-2 și cu VSR).

De asemenea, au fost raportate 27 de decese confirmate cu virus gripal, dintre care 4 au fost co-infecții.

Vezi și: România suspendă pentru TREI luni distribuția medicamentelor în afara țării. Comisia Europeană a dat aviz favorabil

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel