Un studiu recent realizat de cercetători de la North Carolina State University a evidențiat faptul că sursa de proteine din alimentația unui organism poate modifica în mod semnificativ atât compoziția, cât și activitatea microbiomului intestinal – comunitatea microscopică care joacă un rol vital în sănătatea generală.
"Este ceva în neregulă cu ceea ce mâncăm astăzi și nu suntem nici pe departe aproape de a înțelege ce anume. Laboratorul nostru a dorit să afle cum influențează diferitele diete viața microbiană din intestin și ce fac, funcțional, acești microbi ca răspuns la dietă", a declarat Alfredo Blakeley-Ruiz, cercetător postdoctoral la NC State și coautor al studiului, potrivit Oxford Academic.
Experiment pe șoareci: ouă, orez brun, soia și drojdie
Cercetătorii au testat efectele unor surse specifice de proteine – provenite din albuș de ou, orez brun, soia și drojdie – asupra microbiomului intestinal al șoarecilor. Timp de o săptămână, fiecare grup de șoareci a fost hrănit cu o singură sursă de proteină, tocmai pentru a izola impactul fiecăreia asupra ecosistemului microbian intestinal.
Rezultatele au arătat modificări substanțiale în structura și funcționarea microbiomului în funcție de proteina consumată.
"Compoziția microbiomului intestinal s-a modificat considerabil de fiecare dată când am schimbat sursa de proteine. Cele mai mari efecte funcționale le-au avut orezul brun, drojdia și albușul de ou", a spus Blakeley-Ruiz.
Impact asupra metabolismului aminoacizilor și al zaharurilor complexe
Folosind o tehnică avansată de analiză numită metagenomică-metaproteomică, cercetătorii au descoperit că dietele influențează puternic două funcții majore ale microbiomului: metabolismul aminoacizilor și degradarea zaharurilor complexe.
"Dietele bazate pe orez brun și albuș de ou au crescut degradarea aminoacizilor în microbiomul intestinal al șoarecilor, ceea ce înseamnă că microbii descompuneau proteinele în loc să-și sintetizeze propriii aminoacizi.
Are sens, dat fiind că proteinele sunt formate din aminoacizi, dar vrem să înțelegem mai profund acest fenomen. Unii aminoacizi pot produce toxine sau pot influența axa intestin-creier, ceea ce poate avea implicații importante pentru sănătate", a explicat Blakeley-Ruiz.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive - FOTO: Freepik@hdesert
Albușul de ou, suspect principal în afectarea mucoasei intestinale
Un alt aspect revelator al studiului a fost legat de glicani – lanțuri lungi de zaharuri atașate proteinelor alimentare – și modul în care aceștia determină schimbări în activitatea microbiană. Proteinele din soia, orez, drojdie și, mai ales, albuș de ou, au modificat producția de enzime care descompun glicanii.
"Acest lucru ar putea avea o semnificație majoră pentru sănătate. În cazul dietei cu albuș de ou, o anumită bacterie a preluat controlul și a activat un set întreg de enzime pentru degradarea glicanică. Când am cultivat această bacterie în laborator, am descoperit că enzimele produse în prezența proteinei din albuș erau similare cu cele produse în medii care conțin mucină", a avertizat Blakeley-Ruiz.
Mucina este substanța care protejează mucoasa intestinală, formând un scut împotriva acizilor și agenților patogeni. Așadar, dacă bacteriile induc degradarea mucinei, ar putea slăbi această barieră naturală, favorizând afecțiuni digestive.
"Sunt entuziasmat să explorăm mai departe această posibilă legătură între expresia enzimelor care degradează glicanii și distrugerea mucinei de către microbiomul intestinal, în studiile viitoare", a adăugat cercetătorul.
Ce se întâmplă într-o dietă mixtă
Manuel Kleiner, profesor asociat în biologia microbiană și vegetală la NC State și coautor al studiului, a subliniat că aceste rezultate sunt un punct de plecare important, dar că mai sunt multe întrebări deschise.
"Unul dintre limitele studiului nostru este că dietele au fost foarte artificiale, ceea ce ar putea amplifica rezultatele.
Dar acum știm că albușul de ou are efecte extreme asupra microbiomului. În viitor, vrem să înțelegem care este mecanismul acestui efect într-o dietă mixtă, așa cum consumăm de obicei.
Studiul nostru arată nu doar ce specii bacteriene sunt prezente în intestin și cât de abundente sunt, ci și ce fac ele efectiv. În acest caz, se ocupă în mod specific de digestia glicanică. Rezultatul este o imagine foarte detaliată a ceea ce contează cu adevărat în intestin, în ceea ce privește dieta și funcționarea acestuia", a explicat Kleiner.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
