Un nou set de ghiduri publicate pe 10 iunie de American College of Lifestyle Medicine (ACLM) schimbă paradigma în îngrijirea pacienților cu diabet de tip 2 și prediabet, plasând comportamentul și stilul de viață în centrul intervențiilor terapeutice. Ghidurile oferă instrumente concrete pe care clinicianul le poate utiliza pentru a ajuta pacientul să-și atingă obiectivele, cu accent pe colaborarea continuă între medic și pacient.
Intervențiile comportamentale, piatra de temelie a tratamentului
"Intervențiile privind stilul de viață reprezintă fundamentul tratamentului pentru diabet și prediabet, indiferent de situație.
Faptul că ne gândim imediat la medicație depinde de cât de departe este pacientul de la obiectivele terapeutice, dar niciodată nu ar trebui să diagnosticăm pe cineva cu diabet și să-i spunem ‘continuă cum ai făcut până acum, doar ia aceste pastile’", afirmă Dr. Nestoras Mathioudakis, co-director medical al Diabetes Prevention & Education Program de la Johns Hopkins Medicine din Baltimore, potrivit Medscape.
Ghiduri construite de specialiști din mai multe domenii
Echipa care a elaborat ghidurile a fost formată din specialiști în medicină a stilului de viață, inclusiv medici de familie, endocrinologi, cardiologi, nutriționiști, psihologi și experți în somn. Ei au identificat șase domenii esențiale în care clinicianul trebuie să sprijine pacientul: somnul și stresul, nutriția, activitatea fizică, consumul de alcool și tutun, conexiunea socială și implicarea continuă în îngrijirea medicală.
"Ghidurile noastre sunt menite să consolideze comportamentele sănătoase recomandate deja de cele mai importante autorități și societăți medicale", a explicat Dr. Mahima Gulati, endocrinolog și profesor asociat la University of Connecticut.
Recomandări ferme bazate pe dovezi solide
Ghidurile ACLM includ atât recomandări "puternice", susținute de date științifice robuste, cât și sugestii suplimentare acolo unde dovezile sunt în curs de acumulare. Printre cele mai importante recomandări ferme se numără:
- Identificarea tulburărilor de somn și trimiterea pacientului la evaluări de specialitate, mai ales în caz de apnee în somn sau insomnie.
- Prescrierea activității fizice aerobice și de forță, adaptate nivelului de bază al pacientului, folosind metoda FITT (frecvență, intensitate, timp, tip).
- Elaborarea unui plan nutrițional bazat pe obiective SMART (specifice, măsurabile, realizabile, relevante și limitate în timp), care ține cont de obiceiurile alimentare și de cultura pacientului.
- Consilierea privind susținerea socială și familială, vitală pentru menținerea motivației și a obiceiurilor sănătoase.
- Discuții despre consumul de substanțe (alcool, tutun, droguri recreaționale) și impactul lor negativ asupra controlului glicemic.
- Folosirea tehnicilor de consiliere, coaching, interviuri motivaționale și terapie cognitiv-comportamentală pentru menținerea schimbărilor în comportament.
- Stabilirea unui plan de continuitate în îngrijire, care să detalieze frecvența vizitelor medicale, nivelul de implicare a pacientului și eventualele indicații de tratament medicamentos.
Micii pași aduc mari schimbări
"Trebuie să fim atenți să nu copleșim pacientul. Am observat că stabilirea unor obiective mici, realizabile, la fiecare vizită, și construirea treptată a intervenției este mult mai eficientă decât o abordare agresivă de la început", avertizează Dr. Mathioudakis.
În acest context, recomandarea de a folosi obiective SMART permite atât medicului, cât și pacientului, să stabilească etape clare care pot fi reevaluate periodic.
Tratamente adaptate realităților pacientului
"Dacă ai un pacient care bea 10 doze de suc pe zi, nu începi cu detalii despre dieta mediteraneană. Începi cu eliminarea băuturilor zaharoase", exemplifică Mathioudakis.
În schimb, pentru un pacient deja familiarizat cu noțiunile nutriționale, este nevoie de ajustări mai fine.
Recomandările vizează și prescrierea exercițiilor fizice adaptate vârstei și capacității pacientului, iar ghidurile includ chiar și linkuri către videoclipuri demonstrative, utile în special pentru persoanele vârstnice sau cu limitări fizice.
Somnul și conexiunile sociale: noi piese în puzzle-ul diabetului
Somnul și conexiunea socială sunt aspecte mai noi în recomandările oficiale pentru diabet, dar extrem de importante, potrivit noilor ghiduri.
"Cred că lucrurile se schimbă, dar nu toți medicii înțeleg încă rolul vital al somnului în controlul diabetului. Mai ales în cazul celor care lucrează în ture - riscul lor de diabet este semnificativ mai mare. La fel și în cazul celor cu apnee obstructivă de somn", spune Dr. Gulati.
Fără vină, fără rușine - doar susținere continuă
Chiar și cei mai motivați pacienți pot avea momente de regres.
"Unii pacienți au o perioadă în care se descurcă bine cu nutriția, apoi intervin probleme cu somnul, și vor să se concentreze pe asta. Prioritățile se schimbă în timp. Niciodată nu trebuie să-i facem pe pacienți să se simtă vinovați sau rușinați. Trebuie implicați activ în luarea deciziilor legate de următorii pași", spune Gulati.
Noile ghiduri ACLM aduc un suflu nou în tratamentul diabetului de tip 2 și al prediabetului, subliniind rolul esențial al comportamentului și al suportului psiho-social în prevenirea complicațiilor și în creșterea calității vieții pacienților. Sprijinul individualizat, adaptat nevoilor reale ale pacientului, nu este doar o opțiune, ci o necesitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
