Cât trebuie să plătești dacă ai cancer. Volintiru și Schenker: Arată RĂU / Prețurile decontate de CNAS sunt de acum 12-15 ani

Cat trebuie sa platesti daca ai cancer - Foto: Freepick @stefamerpik
Cat trebuie sa platesti daca ai cancer - Foto: Freepick @stefamerpik

Cât trebuie să plătească românii care află că au cancer, în prima parte a bolii, conform unui studiu al ASE. Clara Alexandra Volintiru și Michael Schenker, schimb de replici.

Luni a avut loc dezbaterea "Construirea rezilienței în sistemul de sănătate", eveniment organizat de Centrul pentru Inovare în Medicină, la Biblioteca Centrala Universitară, eveniment condus de către dr. Marius Geanta, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

În cadrul evenimentului la care au luat parte nume importate din sănătate, s-au dezbătut probleme legate de diagnosticarea și tratamentul cancerului în România. În plus, au fost prezentate și rezultatele unui studiu comparativ la nivel european privind ratele de tratament medicamentos pentru cancerul pulmonar NSCLC, realizat de Institute for Health Economics (IHE) din Suedia la solicitarea MSD precum și o modelare economică a impactului bugetar și asupra sănătății pe care l-ar avea folosirea imunoterapiilor din clasa inhibitorilor PD-(L)1 în perioada 2021-2025 în linia 1 sau 2 de tratament, pentru pacienți oncologici cu forme avansate de boală, care altfel ar avea un prognostic sever.

În cadrul evenimentului, conf. univ. dr. Clara Alexandra Volintiru, de la Academia de Studii Economice (ASE), a vorbit despre costurile pe care trebuie să le suporte un pacient cu cancer și despre povara pe care o suportă pacientul cu cancer. 

"Avem toate tehnologiile în palmă" pentru tratarea cancerului. Achimaș-Cadariu: Dacă peste 4 - 5 ani ne vom putea uita în ochii pacienților, înseamnă că am izbândit

2. -imagine fara descriere- (cat-trebuie-sa-platesti-daca-ai-cancer--volintiru-si-schenker-arata-rau--preturile-decontate-de-cnas-sunt-de-acum-12-15-ani-1_08559000.jpeg)

Cât trebuie să plătească românii care află că au cancer, în prima parte a bolii, conform unui studiu al ASE

 

"Încep printr-o statistică dureroasă, aceea că, în România, 1 din 2 persoane de vârstă activă, suferă de cancer, față de 1 din 3 persoane, media Europei de Vest. Printre motive: faptul că diagnosticul este întârziat, că oportunitățile de tratament nu mai sunt disponibile în momentul în care discutăm de un stadiu avansat.

Pe de altă parte, cred că aici sunt și factorii de mediu și aici ar trebui discutat despre măsuri de screening, de consțientizare a factorilor de risc, de la tutun, alimentație. Deci într-un ansamblu de factori, avem de-a face cu o decimare al populației de vârstă activă, în România. Acest lucru este foarte grav, în contextul în care avem o țară care se bazează pe factorul de producție forță de muncă, dincolo de considerentul de ordin moral.

Deși evoluțiile de tratament sunt spectaculoase și extrem de importante pentru noi toți, care avem această experiență cu boala fie la nivel personal, fie la nivel familiilor noastre, statisticile internaționale ne arată că prevalența va crește cu 20% în următorul deceniu, ceea ce face necesitatea iminentă a măsurilor care trebuie luate și mai mare.

Care e cea mai bună APĂ de băut. Vlad Ciurea: Schimbă PH-ul, e bună pentru creier, nu doar pentru burtică

"Lucrurile arată rău, nu doar din punct de vedere moral sau medical, ci și din punct de vedere economic"

 

La nivel micro, avem de-a face cu o situație paradoxală. Pacientul de cancer din România beneficiază de un sistem de sănătate foarte generos din perspectivă legislativă, se acoperă foarte multe cheltuieli, dar practic, povara socio-economică este foarte mare, pentru că pe de-o parte avem de-a face cu cheltuieli din buzunar, mult mai mari decât ar trebui să fie, dar și din perspectiva poverii de ordin psihologic și social. Oricum pacienții de cancer sunt expuși unor probleme de sănătate mentală, disperare, depresie. Povara financiară în care se confruntă cu un grad de sărăcire iminent în parcursul de diagnostic al bolii, poate să accentueze aceste elemente suplimentare din contextul bolii.

În medie, anual, în prima parte de diagnostic, un pacient cu cancer din România, trebuie să scoată din buzunar, conform datelor noastre, aproximativ 10.000 lei. Din perspectiva datelor noastre ne referim la cheltuielile care nu sunt acoperite de bugetul de sănătate, nu pentru că legal nu ar avea acest drept, ci pentru că trebuie să se ducă în investigații suplimentare pe cont propriu, pentru a le face în timp real. De asemenea, sunt alte cheltuieli de transport, cazare, care aduc o povară suplimentară. Și mai sunt și alte tratamente de tip complementar. (...)

Lucrurile arată rău, nu doar din punct de vedere moral sau medical, ci și din punct de vedere economic, pentru că pacienții cu cancer sunt într-o proporție foarte mare de vârstă activă. Studiul nostru va fi disponibil în scurtă vreme", a declarat Clara Alexandra Volintiru în cadrul evenimentului.

Michael Schenker: Nu sunt în total de acord cu rezultatele. Sunt un pic nu chiar foarte aproape de realitatea pe care o avem în derulare în țară, în momentul de față

 

"Nu sunt în total de acord cu concluziile studiului dumneavoastră, nu știu care e sursa datelor, însă 10.000 lei mi se pare exagerat de mult pentru ceea ce știu la firul ierbii că se cheltuie de către pacienții noștri. De asemenea, cred că mult mai puțini pacienți decât 40% din totalul pacienților ar avea această posibilitate să cheltuie acești bani și cred că aceste rezultate la care ați ajuns, părerea mea, este că sunt un pic nu chiar foarte aproape de realitatea pe care o avem în derulare în țară, în momentul de față.

În sistemul oncologic, aproape 100% dintre investigațiile necesare sunt acoperite de către CNAS și de către Ministerul Sănătății și sunt foarte puține lucruri noi pentru care nu s-a găsit sursă de financiară. Unele beneficiază de suport din alte surse de finanțare, nu de la pacient. Pacienții ajung să plătească foarte puțin. Există investigații pe care dacă vrei să le faci, reușești să le faci mai rapid plătind, însă aceste lucruri sunt excepții, sunt puține cazuri", a completat Michael Schenker, fondatorul Centrului Oncologic "Sf. Nectarie" Craiova.

Cine este Michael Schenker, fondatorul Centrului Oncologic "Sf. Nectarie", medicul care dă speranțe uriașe pacienților și medicinei din România

Clara Alexandra Volintiru, clarificări despre datele obținute

 

"Datele referitoare la posibilitățile ale populației (ex: valoare depozite bancare, venituri medii) sunt bazate pe datele BNR. La nivelul evaluării costurilor medicale din buzunar, avem o metodologie ceva mai complexă prin triangularea unor categorii identificate la nivel internațional, cu componente identificate specific pe contextul național - investigațiile medicale presupun specific componente neacoperite de asigurarea de sănătate precum consultări, consiliere, transport, cazare.

Sunt și eu de acord cu dl. doctor Schenker că există un plafon generos de acoperire a investigațiilor de diagnostic după cum am menționat, dat tot ce presupune accesul la acele servicii rămâne o problemă în multe regiuni ale țării", a completat Clara Alexandra Volintiru.

"O altă mare problemă este lipsa de aliniere a decontului făcut de CNAS cu realitatea economică din țara noastră în anul 2022. Prețurile decontate sunt de acum 12 - 15 ani"

 

3. -imagine fara descriere- (cat-trebuie-sa-platesti-daca-ai-cancer--volintiru-si-schenker-arata-rau--preturile-decontate-de-cnas-sunt-de-acum-12-15-ani-2_79920200.jpeg)

"Așa este, din păcate există multă heterogenitate în tot ceea ce înseamnă îngrijirea pacienților cu cancer, în țara noastră. Sunt de acord că există diferențe între regiunile țării în ceea ce privește accesul la annumite servicii medicale. De exemplu: un anumit tip de chirurgie, un anumit tip de tratament intervențional non-chirurgical (ablație RFA, chemoembolizare, etc), tehnici de diagnostic (eco-EDS, chiar bronhoscopie, puncție percutanată transroracică etc) și chiar accesul la anumite tratamente (de exemplu: lipsa experienței cu imunoterapie, a făcut ca în unele centre oncologice, în 2017 și 2018, să nu existe pacienți tratați cu această clasă terapeutică) sau accesul la studii clinice.

IRO Iași, OncoHelp Timișoara, Sf. Nectarie Craiova, au facilități de cazare pentru pacienții care beneficiază de radioterapie prin internarea de zi. Pentru care nu plătesc! Considerăm suma necesară acoperirii acestui serviciu inclusă în ceea ce decontează CNAS.

În toate centrele universitare există acces gratuit la investigații de mare performanță (ecoEDS, mediastinoscopie, bronhoscopie, puncție percutanată, punție biopsie din structuri anatomice din abdomen. Iar centrele universitare și centrele oncologice "arondate" acoperă foarte mult din teritoriul țării. Aproape tot. Multe dintre investigații se pot face gratuit în centre publice sau centre private "etice" care lucrează strict în contract cu CJAS, fără plata din partea pacienților.

De multe ori intervine și problem legată de infrastructura care asigură gratuitatea, de multe ori este depășită de volum. Și atunci, ca să nu aștepte, pacientul alege să plătească. Lucru care nu este deloc în regulă. O altă mare problemă este lipsa de aliniere a decontului făcut de CNAS cu realitatea economică din țara noastră în anul 2022. Prețurile decontate sunt de acum 12 - 15 ani. Unele încă suficiente, altele departe rău de ceea ce ar trebui să fie!

Astfel, sunt muți prestatori de servicii medicale care aleg să renunțe la contrat cu CJAS și să aleagă să solicite plata din partea celui care dorește să beneficiere de serviciul medical efectuat", a completat Michael Schenker.

"Da, aceste sunt exemple excepționale! Încercăm că facem follow-up al studiului în prezent, în care vrem să reliefăm exact acest tip de brenchmark practices care oferă soluții la nivel regional/local! Recunosc, că de multe ori, problema este de ordin informațional (nu se cunosc opțiunile existente pentru acces rapid sa diminuarea cheltuielilor din buzunar)

Ideal ar fi să putem implementa un sondaj de opinie în rândul pacienților", a mai spus Clara Alexandra Volintiru.

"Categoric putem colabora. Ar fi interesant să vedem rezultatul după introducerea acestor realități în analiza dumneavoastră", a conchis Michael Schenker.

România, val de cazuri de cancer în stadiu avansat. Diana Păun: Românii se TEM să afle un diagnostic sever

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy - smt4.1.0