O echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a reușit să transforme o ciupercă toxică, cunoscută pentru legătura sa cu decese misterioase, într-o sursă promițătoare de tratamente anticancer.
Din pericol biologic, în armă terapeutică
Aspergillus flavus (A. flavus), o ciupercă patogenă ce produce spori toxici, a fost multă vreme privită ca un pericol biologic. Asociată cu decesele misterioase ale arheologilor care au intrat în mormântul lui Tutankhamon, dar și cu moartea a zece oameni de știință după deschiderea mormântului lui Cazimir al IV-lea al Poloniei în anii ’70, A. flavus a devenit un simbol al "blestemelor" antice.
Cercetătorii americani readuc ciuperca în atenție, dar dintr-o perspectivă revoluționară.
"Ciupercile ne-au dat penicilina. Aceste rezultate demonstrează că mai sunt de găsit multe alte medicamente derivate din produse naturale", afirmă Sherry Gao, profesor asociat de inginerie chimică și biomoleculară și autoare principală a noului studiu, potrivit Agerpres.
Asperigimicinele: molecule cu potențial terapeutic
Echipa a izolat o nouă clasă de peptide - RiPP-uri (peptide sintetizate ribozomal și modificate post-translațional) - din A. flavus. Dintre cele patru molecule purificate, două au avut efecte puternice împotriva celulelor leucemice.
Cercetătorii au denumit aceste substanțe asperigimicine, după ciuperca din care provin.
"Sinteza acestor compuși este complicată. Ceea ce le conferă, însă, și această bioactivitate remarcabilă", explică Qiuyue Nie, cercetătoare și coautoare a studiului.
Într-o variantă modificată, prin adăugarea unei lipide, una dintre asperigimicine a atins eficiența unor tratamente consacrate împotriva leucemiei, precum Citarabina și Daunorubicina.
O genă-cheie: "poarta de acces" a moleculelor
Pentru a înțelege de ce lipidele sporesc eficiența asperigimicinelor, echipa a activat și dezactivat gene din celulele leucemice. Așa au identificat gena SLC46A3, implicată în transportul compușilor în interiorul celulelor.
"Această genă acționează ca o poartă de acces. Ea nu doar ajută asperigimicinele să pătrundă în celule, ci poate permite și altor ‘peptide ciclice’ să facă același lucru", spune Nie.
Ciuperca ucigașă care distruge celulele canceroase - FOTO: Freepik
Efecte țintite: promisiune pentru terapii personalizate
Asperigimicinele par să acționeze specific asupra anumitor tipuri de celule. Ele au inhibat diviziunea celulelor leucemice prin blocarea formării microtubulilor - structuri esențiale pentru multiplicarea celulară - fără a afecta alte tipuri de celule canceroase (mamară, hepatică, pulmonară) sau bacterii.
"Celulele canceroase se divid necontrolat. Acești compuși blochează formarea de microtubuli, esențiali pentru diviziunea celulară", explică Gao.
Un nou drum în cercetarea derivatelor fungice
Studiul, publicat în Nature Chemical Biology, deschide o direcție nouă în biotehnologia medicală. Folosind o abordare inovatoare - combinarea analizelor genetice cu date metabolice - echipa a identificat proteina responsabilă de sinteza RiPP-urilor în A. flavus și propune această metodă ca instrument de explorare a altor fungi.
"Chiar dacă au fost găsite doar câteva [RiPP-uri fungice], aproape toate au o puternică bioactivitate. Aceasta este o regiune neexplorată, cu un potențial extraordinar", spune Nie.
Următorul pas: testarea pe modele animale
Cercetătorii își propun acum să testeze asperigimicinele pe modele animale, în speranța că vor deschide calea spre studii clinice pe oameni. Descoperirea ar putea marca un pas important în dezvoltarea de terapii oncologice mai precise și mai eficiente, inspirate dintr-o sursă cu totul neașteptată: o ciupercă mortală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
