Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer

Monika Baciu |
Data publicării:
EXCLUSIV
depresia - FOTO: Freepik@rawpixel.com
depresia - FOTO: [email protected]

Depresia nu mai este considerată o simplă tulburare chimică a creierului. Noile cercetări arată că atunci când mecanismele de apărare ale creierului cedează în fața stresului, pot apărea dezechilibre grave, care merg dincolo de suferința psihică: de la inflamații cronice până la boli grave precum cancerul.

Înțelegerea mecanismelor care stau la baza depresiei se schimbă fundamental, odată cu noile cercetări care aduc în prim-plan concepte precum neuroplasticitatea și neuroprotecția. Profesorul universitar dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru, a explicat în exclusivitate, la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News, cum se rescrie, practic, harta depresiei în lumina științei moderne.

De la serotonină la neuroplasticitate

Timp de decenii, depresia a fost explicată prin „ipoteza monoaminergică”, adică prin scăderea nivelului unor neurotransmițători esențiali precum serotonina, dopamina sau noradrenalina. Acum, cercetările recente oferă o perspectivă mai complexă.

"În trecut, ipoteza centrală a apariției depresiei, etiologia care ar fi incriminată, era centrată pe ipoteza monoaminergică, adică de scădere a neurotransmițătorilor, de noradrenalină, serotonină, dopamină. Noile studii arată că, de fapt, este vorba despre neuroplasticitate. Ce e neuroprotecția?

Înseamnă capacitatea noastră de a ne adapta la factori stresori interni sau externi. În cazul acesta, este un factor propriu, al nostru",    a explicat prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.

Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer - FOTO: Freepik@Drazen Zigic

Ce este neuroprotecția

Un concept cheie în înțelegerea vulnerabilității la depresie este neuroprotecția – capacitatea creierului de a se adapta și de a răspunde eficient la stres.

Unul dintre indicatorii centrali ai acestei neuroprotecții este BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor), o proteină care are un rol major în susținerea celulelor nervoase.

În situații de stres accentuat, organismul reacționează cu un răspuns imunitar crescut, ceea ce determină o creștere a nivelului de cortizon. Acest mecanism poate declanșa un cerc vicios de procese inflamatorii, cu riscuri majore pentru sănătate.

"Am observat de multe ori, în experiența mea, că pacienții oncologici aveau în istoricul lor factori de stres importanți. Îi întrebam despre antecedentele lor și descopeream adesea un stres major care declanșa o depresie netratată. Cu cât depresia este mai profundă și netratată, cu atât riscul de apariție a unui cancer este mai mare. Așadar, am identificat factori stresori majori în viața unor persoane înainte de debutul bolii oncologice.

În cazul în care persoana nu are această adaptare, deci neuroprotecția lui cedează, la un factor stresor chiar din afară, nu musai din interior, să spunem stresul, atunci apar niște dezechilibre. Se discută, mai nou, despre anumiți factori de neuroprotecție. E vorba despre BDNF, de exemplu, un factor derivat din creier care răspunde de apariția depresiei.

Când scade nivelul lui, omul devine vulnerabil și descoperit în fața acestei patologii. Prin creșterea acestui răspuns imunitar, crește cortizonul și apar tot felul de fenomene pe acest stres inflamator care pot să ducă, bineînțeles, până la un cancer

Glutamatul este neurotransmițătorul excitator cel mai mare de la nivelul creierului. Odată ce este în exces, înseamnă că avem un stres major și începe să acționeze la nivel cerebral. Dezechilibrul lui în sensul că-i crește nivelul nu face decât să ne bombardeze creierul cu factorul stresor",  a explicat prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.

Ce trebuie să știi despre antidepresive

"Ele cresc acest factor de creștere, BDNF-ul, și contribuie la echilibrarea lui. De aceea, nu este suficient să ne limităm doar la psihoterapie în cazul unei depresii majore. Antidepresivele moderne acționează și asupra glutamatului, a GABA-ului și altor mediatori, completând sau înlocuind acțiunea medicației clasice, în funcție de caz.

Sunt utile mai ales în formele de depresie rezistentă la tratament, deoarece abordează și dezechilibrele de neuroplasticitate și factorii neurotrofici, nu doar nivelul neurotransmițătorilor",  a explicat prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.

Vezi mai multe în VIDEO:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2025 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
pixel