Ce au în comun baconul crocant, o friptură suculentă de vită, carnea umană și fecalele? Deși aparent bizare, toate aceste "alimente" declanșează reacții emoționale intense, în special dezgustul. Iar potrivit unui studiu recent, pentru vegetarieni, carnea obișnuită se află în aceeași categorie psihologică cu cele mai respingătoare substanțe imaginabile.
Studiul: ce ne face să respingem anumite alimente?
Cercetătorii au analizat răspunsurile emoționale ale vegetarienilor și omnivorilor la diverse tipuri de alimente. Participanții au fost invitați să vizualizeze imagini cu carne (pui la cuptor, friptură de vită, bacon), dar și cu legume puțin populare (ceapă crudă, vinete, măsline, varză de Bruxelles). În cazul omnivorilor, carnea obișnuită a fost înlocuită cu variante extreme: carne de câine, carne umană și fecale, potrivit Reuters.
Cei peste 300 de participanți din Marea Britanie au fost întrebați cât de confortabil s-ar simți consumând fiecare aliment și care dintre ele le-ar refuza categoric. Au rezultat 896 de astfel de „respingeri alimentare”, oferind o privire detaliată asupra psihologiei dezgustului alimentar.
Când vine vorba de legume nepopulare, ambele grupuri - vegetarieni și omnivori - au indicat că refuzul lor era motivat de distaste: reacții bazate pe simțuri, precum gust, miros sau textură. Spre exemplu, amărăciunea verzei de Bruxelles sau consistența moale a vinetelor crude.
În schimb, carnea genera o reacție complet diferită în rândul vegetarienilor: dezgustul. Acesta nu este legat de gust, ci de ideea a ceea ce reprezintă carnea – un animal mort, o sursă potențială de contaminare.
Mulți vegetarieni au declarat că simpla prezență a cărnii pe farfurie sau atingerea altor alimente cu carne le produce un disconfort profund. Este o reacție viscerală, similară cu reacția omnivorilor la ideea de a consuma carne umană, carne de câine sau fecale.
Un exercițiu mental simplu
Imaginează-ți supa ta preferată. Acum, adaugă imaginar o cantitate infimă de sfeclă roșie, un aliment care nu-ți place. Dacă nu o vezi, nu o simți și nu o miroși, o vei mânca? Probabil că da – e doar o reacție de distaste, dependentă de simțuri.
Acum, imaginează că în supă s-ar afla o urmă invizibilă de carne de câine. Ai mai mânca-o? Cel mai probabil nu. Chiar dacă nu o detectezi, ideea în sine te face să o respingi. Asta este dezgustul.
Distaste-ul a evoluat ca mecanism de protecție împotriva plantelor toxice, adesea amare sau acre. Dezgustul, în schimb, ne protejează de contaminanți biologici, precum patogeni și paraziți, ce se regăsesc mai ales în carne și nu pot fi detectați ușor cu simțurile. Prin urmare, respingerea apare nu doar față de aliment, ci și față de orice intră în contact cu acesta.
O reacție mai comună decât credem
Potrivit studiului, 74% dintre vegetarieni și chiar 15% dintre flexitarieni (cei care reduc consumul de carne) au raportat un nivel crescut de dezgust față de carne. Chiar și mulți omnivori resimt această aversiune în fața unor tipuri neobișnuite de carne – insecte, creier, organe – exact ca în emisiuni precum I'm a Celebrity… Get Me Out of Here!.
Dezgustul - un aliat împotriva consumului de carne?
Reacția emoțională nu e doar o curiozitate psihologică, ci poate deveni un instrument de schimbare. Cercetări recente arată că participanții la provocări precum „Veganuary” (o lună fără carne) încep să experimenteze mai intens dezgustul față de carne după această perioadă. Iar asta face mai ușoară renunțarea pe termen lung.
Reducerea consumului de carne are multiple beneficii – de la sănătatea individuală, la protecția animalelor și reducerea impactului asupra mediului, în contextul în care zootehnia este un factor major în schimbările climatice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
