Pavilionul V de la Matei Balș, ARS în urma incendiului din ianuarie 2021, REDESCHIS. Rafila, declarațiile zilei

Pavilionul V al Institutului Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" s-a redeschis.

Pavilionul V al Institutului Național de Boli Infecțioase "Matei Balș", care a ars în luna ianuarie 2021, se redeschide. 

Secția a fost închisă pentru renovare anul trecut.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost prezent astăzi, 17 februarie, la redeschidere. 

Vă reamintim că un incendiu puternic a izbucnit în dimineața zilei de 29 ianuarie 2021 la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș".

Apelul 112 a fost dat la ora 5:05, iar la ora 5:13 a venit primul echipaj de pompieri. La ora 5:14 a fost declanșat planul ROȘU de intervenție.

Un număr de 38 de echipaje de prim ajutor au intervenit atunci, alături de 100 de medici și asistenți, 24 de mașini de pompieri, dar și 10 microbuze pentru transport persoane.

În plus, în jur de 44 de pacienți au fost transferați atunci la alte spitale. Mai mult, 20 de persoane și-au pierdut viața în urma incendiului.

Potrivit unei informări de la acea vreme a Guvernului, din verificările preliminare au fost identificaţi mai mulţi factori al căror cumul a favorizat producerea şi propagarea incendiului, printre aceştia, "infrastructura veche care deşi avea aviz de securitate la incendiu, a funcţionat fără autorizaţie de securitate la incendiu, instalaţia electrică, proiectată şi executată la nivelul anilor 2000-2001, subdimensionată pentru necesităţile actuale ale spitalului, consumul foarte mare de oxigen medical în tratarea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, care a alimentat producerea incendiului şi exploziei".

Alexandru Rafila, principalele declarații făcute în conferința de presă


Întrebare: Fostul ministru al Fondurilor Europene spunea că nu ați vrea ca acea Agenție de Dezvoltare să fie la Ministerul Sănătății.

Alexandru Rafila: Aș vrea întâi să lămurim câteva aspecte cronologic.Eu am lansat acest subiect în dezbatere publică pentru că eu consider că este un subiect important pentru ca oamenii din această sală să știe care este posibilitatea de a îmbunătăți serviciile medicale, utilizând niște resurse care sunt parțial nerambursabile, sunt cele care vin din bani europeni, și parțial rambursabile, pentru că jumătate din banii din PNRR sunt bani rambursabili. Problema este următoarea și încerc să reiau toată povestea și cu un disclaimer la început: eu nu am pronunțat niciun nume. Cu toate că eu nu am pronunțat niciun nume și nu am adus nicio acuză nimănui, au existat niște reacții extrem de virulente și chiar domnul Ghinea, la care făceați dumneavoastră referire, a realizat un soi de, cum să spun, sustenabilitate a trivialităţii în mesajele publice atunci când mi se adresează pe social media sau pe alte canale. Să fie sănătos, nu pot să-i urez decât multă, multă sănătate de toate felurile!

Acum, reîntorcându-ne la PNRR, când am venit în Ministerul Sănătăţii, acest PNRR din punct de vedere al detaliilor tehnice nu exista. Fostul ministru Cszeke, pe care puteţi să-l consultaţi în acest sens, nu l-a găsit decât cu foarte mare dificultate şi a reuşit să-l obţină de la MIPE sub forma unui stick care ulterior a fost multiplicat. Am consultat toate structurile din Ministerul Sănătăţii, sunt 22 de structuri, în ceea ce priveşte implicarea lor în elaborarea acestui Program de Redresare și Reziliență în domeniul sănătăţii. Niciuna dintre cele 22 de structuri nu a fost consultată sau nu a participat efectiv la realizarea acestui program. Deci, a fost un program, nu spun că secret, dar necunoscut în Ministerul Sănătății care ulterior trebuia să-l implementeze, nu? Probabil că acest lucru a fost făcut de către puţine persoane, câteva persoane, a fost lucrat poate în afara Ministerului Sănătăţii, nu am cunoştinţă despre aceste lucruri, și una dintre prevederi acolo, în Program, are 3 componente majore, importantă este cea investiţională, o serie întreagă de spitale ar putea să fie reabilitate şi dotate, se face o reformă, dacă vreți în domeniul resurselor umane în sănătate, în ceea ce priveşte integritatea ș.a.m.d.

Toate chestiunile astea sunt însoţite de nişte pachete de consultanţă, iar celebra Agenţie pentru Investiţii în Domeniul Sanitar trebuie constituită în subordinea Ministerului Sănătății. Noi, după ce am preluat, am început să construim, să vedem informaţiile legate de această Agenţie, am avut consultări la nivelul Guvernului, am avut consultări și cu reprezentanţii Uniunii Europene apropo de locul cel mai bun în care această Agenţie să fie plasată. Şi a fost o discuţie dacă este oportun sau nu să fie la Secretariatul General al Guvernului sau să fie la Ministerul Sănătății. Vreau să vă spun că și la începutul acestui proiect, când a început să se lucreze, din câte am aflat, a existat, tot aşa, o discuţie, inclusiv a celor care au făcut proiectul, legată de posibilitatea ca această Agenţie să fie în subordinea Secretariatului General al Guvernului.

Între timp, toată lumea a căzut de acord că cel mai bine este să fie la Ministerul Sănătății. În momentul de faţă, şi aici domnul Ghinea, care are informaţii, dar sunt puţin defazate, nu ştie că această Agenţie în momentul de faţă, ordonanţa care aprobă înfiinţarea ei, se găseşte în procedura de avizare internă la Ministerul Sănătății, urmând ca această ordonanţă să fie trimisă şi celorlalte ministere avizatoare, încât să îndeplinim obiectivele asumate din cadrul PNRR.

Însă problema legată de consultanţă care a apărut în dezbatere publică este o problemă serioasă, pentru că această Agenţie nu face consultanţă pentru toate spitalele, cele 25, asumate în acest proiect sau nu organizează, nu ne referim doar la consultanţă, consultanţa este de fapt pentru Agenţie şi pentru alte obiective de realizat în cadrul PNRR, această Agenţie se ocupă de spitalele regionale care sunt finanţate din alţi bani, nu din banii din PNRR, cele 3 spitale – Iaşi, Cluj şi Craiova – şi încă 3 spitale probabil din lista celor 25, spitale care eventual să fie de interes naţional, iar celelalte spitale până la 25 trebuie făcute de agenţiile de dezvoltare regională.

Acolo însă mi s-a părut că e puţin ciudat ca într-o agenţie cu 70-80 de angajaţi aceşti angajaţi, fiind angajaţi cu salarii obişnuite din România, salariile conform legii salarizării din România, să fie consiliaţi de foarte mulţi experţi internaţionali, de la diverse instituţii. Funcţionarea Agenţiei în sine înseamnă o valoare de 5 milioane de euro, inclusiv trainingul pentru angajaţi, deci în acești 5 milioane de euro intră și trainingul pentru acești angajați, iar consultanţa e de 5 ori mai mare. Eu nu am acuzat pe nimeni, n-am zis că lucrul acesta este legal sau că este ilegal, doar am cerut un punct de vedere din partea Corpului de Control al primului-ministru ca să ştim, ne trebuia un organism independent, nu am făcut plângere la Parchet, pur şi simplu am avut nevoie de un organism independent care să evalueze această situaţie. Lucrul ăsta se va întâmpla, l-am adus în transparenţă, încât cetăţenii acestei ţări să cunoască toate aceste lucruri, nu sunt lucruri secrete, mi se par de bun-simţ atunci când le lansezi în dezbatere, dar avem două probleme.

O problemă este legată de lista acestor 49 de spitale care au fost selectate iniţial pentru a fi introduse în proiect. Nu există niciun fel de criteriu raţional care să arate de ce au fost alese aceste 49 de spitale, adică criterii legate de nevoia de servicii medicale, legate de resursele umane disponibile pentru ca aceste unităţi medicale să funcţioneze, e o listă înşirată care probabil că a avut ca singur criteriu existenţa unui studiu de fezabilitate. Din această listă ar trebui să alegem 25, tot pe baza unor criterii la care lucrăm, nu e niciun fel de problemă să lucrăm la criterii, însă semnificaţia din punctul de vedere al ofertei de servicii de sănătate pe care aceste instituţii ar putea să le ofere populaţiei, distribuţia lor teritorială, sudul ţării, de exemplu, este vitregit, sudul şi estul ţării sunt vitregite în acest proiect dacă ne uităm la repartiţia celor 49 de propuneri, cred că trebuie foarte serios judecată şi noi nu vrem să punem în discuţie PNRR-ul, nu asta este ideea, dar noi trebuie să oferim posibilitatea ca prin acest PNRR să construim, să renovăm, să construim de la început şi să dotăm instituţii medicale de care oamenii au nevoie conform mapării nevoii de servicii de sănătate la nivel regional, să ţinem cont de ceea ce există, să ţinem cont de ceea ce se va construi din alte fonduri. Adică, dacă ai spital, de exemplu, regional nu mai poţi să construieşti un centru de multitraumă, că se presupune că un spital regional are şi acel centru de multitraumă. Astea sunt lucruri care se suprapun şi nu putem să lucrăm în felul ăsta. Deci nu vrem altceva decât transparenţă, obiectivitate, criterii clare pe care poate să le înţeleagă oricine. Asta este de fapt situaţia de facto.

Acolo sunt și niște lucruri care într-adevăr necesită consultanță foarte multă, pentru că sfidează logica. Vreau să vă spun care este un astfel de exemplu: clădirile, am colegi care se pricep acum, trebuie să se termine cel mai târziu în 2026. Achiziția de echipamente trebuie să se termine cel mai târziu în 2024. Vă las pe dumneavoastră să apreciați ce tip de consultanță este necesară încât cineva să îți explice cum cumperi un echipament cu doi ani înainte să fie terminată clădirea! Cam genul ăsta de abordare a fost în acest proiect și mie mi se pare absolut intolerabilă lipsa de transparență, lipsa de responsabilitate în predarea mandatului către domnul ministru Cseke, către mine, dacă vreți, indirect, pentru că dacă erau oameni de bună-credință puneau toate lucrurile astea la dispoziție, încât toată lumea să știe despre ce este vorba.
Acum, ce să fac? Am făcut o prezentare. Această prezentare detaliată a lucrurilor pe care le cunoaștem, poate că sunt multe lucruri pe care nu le cunoaștem din cadrul PNRR pe Sănătate, va fi distribuită și prezentată tuturor angajaților Ministerului Sănătății, ulterior va fi la dispoziția dumneavoastră, încât toată lumea din această țară să cunoască care este situația legată de PNRR din Sănătate.

Cred că transparentizarea și informarea și buna-credință nu trebuie să se constituie în subiectul unor atacuri politicianiste concertate și triviale din partea celor care temporar au lucrat în Guvernul României.

Întrebare: Este prea mare suma de 25 de milioane?

Alexandru Rafila: Eu nu pot să apreciez dacă e mult sau dacă este puțin. Ca să pot să vă răspund, ar trebui să știu ce a existat înainte. Eu am încercat în Ministerul Sănătății să obțin informația asta, să văd de ce s-a alocat consultația X pentru obiectivul Y. Nu am avut pe cine să întreb. Cei care l-au făcut ar trebui să poată să ne dea aceste răspunsuri, de ce pentru, știu eu, o agenție care se ocupă de reforma resurselor umane în sănătate e nevoie de o consultanță de câteva milioane de euro. De ce? Nu știu. Poate că e extraordinar, poate că așa trebuie, dar mie mi-e foarte greu să cred că este un lucru care este în regulă, în care 72 sau 75 de angajați plătiți cu salariile din România cu 1000 de euro pe lună sunt consultați sau consiliați sau cum vreți dumneavoastră de persoane care îi învață cu 2000 de euro pe zi și nu îi învață o singură zi, îi învață foarte multe sute și mii de zile! Dacă vrei să faci funcțională o astfel de agenție, trebuie să îți aduci oamenii cei mai buni și ți-i fidelizezi dacă găsești și un mecanism, încât oamenii ăștia să fie plătiți conform responsabilităților pe care le au, dar nu se poate ca oamenii ăștia să aibă toate responsabilitățile, cum are și Ministerul Sănătății în momentul de față toate responsabilitățile, și alții să vină și să te consilieze și să aibă o responsabilitate limitată și să fie o discrepanță așa de mare între veniturile angajaților în sistemul public, în Ministerul Sănătății, și nu este o pledoarie pentru mărirea veniturilor acestor categorii, dar este pe undeva imoral și neetic ca acești oameni să lucreze într-un mediu în care vin cohorte de consultanți, poate că e nevoie de ei, n-am zis că nu e nevoie de ei, dar trebuie să vedem cum s-a gândit, care au fost motivațiile. Cine ne spune lucrul ăsta? Ați auzit, în afară de niște lozinci, în afară de niște invective, ați auzit o detaliere a modului în care au fost gândite aceste consultări? Eu nu am găsit nicăieri lucrul ăsta! Vrem să fim corecți? Haideți să fim corecți până la capăt și să încercăm să nu mai fim reactivi. Ei au fost foarte reactivi la o chestiune în care eu nu am spus nume, nu am acuzat pe nimeni, am spus doar adevărul, cel puțin cel pe care-l cunoaștem noi în momentul de față la Ministerul Sănătății. Din ce cauză această reactivitate excesivă? Vă las pe dumneavoastră să trageți concluziile!

Întrebare: Câte ore sunt pe zi pentru consultanță?

Alexandru Rafila: Ați văzut, au fost niște documente, sunt așa de multe tipuri de consultanță, încât și mie mi-e foarte greu să le țin minte pe toate. Am eu o problemă, poate, că nu țin la fel de bine minte lucrurile ca domnul Ghinea, dar sunt foarte multe tipuri de consultanță. Aș vrea să înțeleg fundamentarea care a stat în spatele acestei consultanțe. Problema nu este dacă e mult sau puțin, ci care a fost fundamentarea, care au fost criteriile, totdeauna trebuie să ne referim la criterii. Eu v-am dat doar un exemplu legat de spitalele care sunt incluse în lista de 49 din PNRR.

Întrebare: Dacă nu sunt conforme, se pot schimba?

Alexandru Rafila: Dumneavoastră știți că renegocierea PNRR e un proces dificil în momentul de față. Sigur că noi trebuie să ne facem datoria, în primul rând trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat. De asta am cerut audituri, pentru că e Corpul de Control al prim-ministrul care face, sigur, un audit, cum vreți dumneavoastră, e o diferență, știu ce înseamnă control, știu ce înseamnă audit, ca să nu fie interpretări, dar trebuie să plecăm de undeva. Noi le punem la dispoziție tot ce avem, dânșii trag o concluzie, ne adunăm și vedem dacă într-adevăr acest program de sănătate răspunde la două lucruri, la nevoia de servicii de sănătate a oamenilor din România, adică vor avea servicii de sănătate mai bune în urma acestui program?, și lucrul ăsta se face transparent, se face echitabil? Asta ne interesează în acest proiect. Trebuie să începem de undeva, pentru că nu am avut informații. Mie mi se pare absolut incredibil că faci un program de peste 2 miliarde de euro, atât e tot acest PNRR, și există atâta lipsă de transparență, inclusiv față de angajații propriului minister în care acest program trebuia implementat ulterior. Mi se spune să pun mâna să lucrez. De acord, oamenii din minister vor să lucreze, dar vor să lucreze pe ceva cunoscut. Ei trebuiau informați tot timpul, trebuiau să știe ce au de făcut în momentul în care acest program se lansează. Noi trebuie acum să lucrăm ca să îi învățăm, să îi informăm, în limita informațiilor pe care le avem în acest moment.

Întrebare: Cine erau cei care se ocupau de PNRR pe Sănătate?

Alexandru Rafila: În afară de miniștrii Sănătății, a existat o doamnă secretar de stat care a lucrat la Banca Europeană de Investiții, Andra Migiu se numea, a fost public lucrul ăsta, dânsa s-a ocupat de PNRR împreună cu câțiva colaboratori foarte apropiați personal, deci nu angajații obișnuiți ai Ministerului Sănătății, după care dânsa, în momentul în care a plecat de la Ministerul Sănătății, s-a întors la BEI, unul dintre principalii consultanți în cadrul acestui proiect.

Întrebare: Putem vorbi de un conflict de interese?

Alexandru Rafila: Eu nu vreau să dau astfel de verdicte. Eu sunt medic, temporar sunt și ministrul Sănătății, nu vreau să dau astfel de verdicte. Există instituții românești și europene care pot să verifice acest lucru.

Întrebare: Pentru ce e această consultanță?

Alexandru Rafila: Eu vă pun la dispoziție toate detaliile legate de toate tipurile de consultanță, acolo e o anumită speculație legată de spitale, am discutat că cele trei spitale regionale care știți bine că au niște sume alocate care sunt considerabile, de peste 500 de milioane de euro fiecare spital, dacă la ele mai adăugăm și cele 12 milioane de euro care sunt prevăzute ca consultanță în PNRR pentru aceste trei spitale, OK, n-am niciun fel de problemă, vreau să văd însă fundamentarea. Sunt foarte multe alte obiective de consultanță acolo, cu excepția acestor spitale, și cred că exagerăm, pentru că o să ajungem într-o situație în care lucruri obișnuite, vă dați seama, când construiești un astfel de spital, ai un studiu de fezabilitate, astea sunt deja plătite, s-au lansat ș.a.m.d., acum, dacă trebuie lucruri suplimentare, dacă vreți, care fac parte din fișa postului unui angajat obișnuit din Ministerul Sănătății sau din Agenție, mie mi se pare puțin ciudat să exagerezi cu această consultanță, dar, repet, nu am niciun fel de motiv în momentul de față să afirm că este o exagerare a consultanței în vreun fel, nu plec de la această premisă, dar asta nu înseamnă că nu pot să-mi spun un punct de vedere că o instituție care funcționează cu 5 milioane de euro, inclusiv trainingul personalului, are nevoie de o consultanță de 5 ori mai mare. E o observație. Cel de-al doilea lucru: vreau să fiu transparent, încât toată lumea să cunoască în detaliu toate aceste lucruri. Nu sunt lucruri care trebuie secretizate în vreun fel, ele trebuie cunoscute de către profesioniști, de către opinia publică, nu înseamnă că lipim vreo anatemă pe spatele sau fața cuiva, dar asta nu înseamnă că lucrurile astea nu trebuie cunoscute. Singurul punct de întrebare major pe care îl repet este de ce nu au fost aceste lucruri cunoscute, prezentate nici măcar de către angajații Ministerului Sănătății, nu mai spun de către public. Este o chestiune asupra căreia voi insista până voi obține un răspuns, cu condiția să fie un răspuns civilizat, rațional, care să poată să fie și înțeles de către cei care urmăresc scena publică din România.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy