Presiune URIAȘĂ pe Spitalele de Boli Infecțioase, obligate să-și împartă echipele. Dr Florescu: pacienți COVID gravi, inclusiv în spitalele modulare

Dana Lascu |
Data actualizării: | Data publicării:
Spitalul modular din Pipera, secție externă a SPitalului Victor Babeș, a fost deschis în august. Foto: ASSMB
Spitalul modular din Pipera, secție externă a SPitalului Victor Babeș, a fost deschis în august. Foto: ASSMB
Spitalul modular Pipera. Foto: ASSMB
Spitalul modular Pipera. Foto: ASSMB
Spitalul modular Pipera. Foto: ASSMB
Spitalul modular Pipera. Foto: ASSMB
  • Spitalul modular din Pipera, secție externă a SPitalului Victor Babeș, a fost deschis în august. Foto: ASSMB
  • Spitalul modular Pipera. Foto: ASSMB
  • Spitalul modular Pipera. Foto: ASSMB

Deși inițial era gândită ca unitate suport destinată pacienților COVID cu forme ușoare s-au medii, Spitalul modular din Pipera tratează și pacienți în stare gravă, iar echipa medicală care-l deservește este „bucată ruptă” din cea de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș, a explicat dr Simin Florescu. 

Puși în fața unui număr foarte mare de cazuri, cadrele medicale s-au împărțit prin tot orașul ca să poată deservi și spitalele modulare create inițial doar pentru a deservi pacienți cu forme ușoare sau medii de COVID, a explicat, EXCLUSIV la DC Medical, conf univ dr Simin Florescu, director medical la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Capitală. 

„Am avut de-a face cu tot felul de provocări în această perioadă, în acest an. Iar această soluție cu extinderea spitalului către secția modulară Pipera cu 100 de paturi a fost una dintre cele mai solicitante din punct de vedere organizatoric, pentru că în afară de existența fizică a acestei secții externe, organizată la distanță foarte mare de spital, noi fiind pe Șoseaua Mihai Bravu, această secție este în partea cealaltă a Bucureștiului, la Pipera, în afară de acest aspect, a trebuit să asigurăm toată echipa medicală. Toată echipa medicală, toată logistica, toată medicația pentru zona respectivă, și asta a însemnat să transplantăm practic o parte dintre doctorii noștri, și asistentele noastre, și infirmiere, și tot ce presupune echipa medicală acolo, să organizăm repede sistemul informatic pe care să-l legă de cel al spitalului (...) și să organizăm rapid o relație cu farmacia și cu laboratorul, pentru vă acolo nu este nici farmacie, nici laborator. Să luăm și să ducem medicația acolo cât mai repede cu putință, e vorba și de distanță și de timp, și bineînțeles să organizăm transportul probelor biologice, conform tuturor reglementărilor, de acolo către clădirea spitalului. Și mai nou, o provocare și mai importantă este faptul că de unde inițial această secție din Pipera era pregătită mai ales pentru forme ușoare sau medii de boală COVID, datorită creșterii numărului de cazuri severe, avem acolo și pacienți cu pneumonie și insuficiență respiratorie. Și asta a însemnat să organizăm, nefiind rețea de oxigen ca într-un spital clasic acolo, a însemnat să organizăm repede și posibilitatea de a administra oxigen mai ales la cazurile care se decompensează peste noapte, cu butelii de oxigen. Deci, toate lucrurile acestea au implicat un efort administrativ, logistic, medical important”, a arătat dr Simin Florescu, la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu.

Soluții perfecte nu există

În astfel de situații, soluții perfecte nu există, poate doar soluții mai bune. Ar fi ajutat, într-o oarecare măsură, ca spitalul modular să fie mai aproape de cel de Boli Infecțioase, nu la jumătate de București distanță, dar „nici în curtea noastră nu era o soluție. Pentru că totuși trebuie să păstrăm niște condiții civilizate pentru toți pacienții și pentru personalul medical care se află aici. Or să amplasezi în curte așa ceva înseamnă să realizezi acolo tot ce înseamnă și sistem de canalizare separat și tot, și n-ar fi fost nici aceasta o variantă foarte bună să pui în mijlocul curții așa ceva, recunosc. Și mai ales că nici n-ar fi încăput aici 100 de paturi, ar fi fost imposibil. În Pipera, bucata asta modulară acoperă o suprafață destul de mare și este extrem de bine organizată ca și circuit. N-ar fi încăput în spital așa ceva”, a arătat directorul medical.

Pe lângă faptul că echipa de la Victor Babeș era deja împărțită, iar în Spitalul „mamă” nu mai sunt demult locuri libere, medici din acest spital sunt detașați și în alte unități medicale din București, transformate peste noapte în spitale COVID, dar care nu aveau infecționiști. 

„În afară de asta, am fost solicitați să ajutăm cu colegi de-ai noștri doctori infecționiști și la alte spitale, care au devenit spitale COVID și care nu aveau infecționiști. Să desemnăm pe câte unul dintre noi ca să asigure consultul la spitalele respective. De asta zic că a fost un an extrem de greu și încă nu s-a terminat, mai e”, a arătat dr Simin Florescu.

Ce se va întâmpla de acum încolo în pandemia COVID, aflați din video: 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel