Pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de efectele negative ale tehnologiei asupra creierului, un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Human Behavior vine să răstoarne complet percepțiile populare. Termeni precum "brain drain", "brain rot" sau chiar "demență digitală" sunt tot mai des vehiculați în spațiul public, dar cercetătorii de la Baylor University și Dell Medical School din Texas au descoperit că, de fapt, tehnologia poate avea un efect protector asupra sănătății cognitive.
"Poți deschide televizorul în orice zi și vei vedea oameni vorbind despre cum tehnologia ne afectează negativ. Oamenii folosesc frecvent termeni ca "brain drain" și "brain rot", iar "demența digitală" este un termen tot mai întâlnit. Noi, ca cercetători, am vrut să aflăm dacă aceste afirmații sunt adevărate", a declarat Michael K. Scullin, profesor asociat de psihologie și neuroștiințe la Baylor University.
Rezultate surprinzătoare: risc cu 58% mai mic de declin cognitiv
Cercetarea, intitulată "A meta-analysis of technology use and cognitive aging", semnată de Scullin împreună cu Jared F. Benge, neuropsiholog clinic și profesor asociat la Dell Medical School, a analizat 136 de studii care au inclus date de la peste 400.000 de adulți, unele cu urmărire pe o perioadă medie de șase ani.
Contrar ipotezei "demenței digitale", rezultatele indică o corelație clară între utilizarea tehnologiei digitale și un risc redus de declin cognitiv. Studiul sprijină în schimb "ipoteza rezervei tehnologice" – ideea că interacțiunea regulată cu tehnologia stimulează și conservă abilitățile cognitive.
"Folosirea tehnologiei este asociată cu un risc cu 58% mai mic de afectare cognitivă", au concluzionat cercetătorii.
Acest efect s-a menținut chiar și după ce au fost controlați factori precum vârsta, sexul, nivelul educațional, statutul socio-economic, starea generală de sănătate și activitățile mentale clasice, precum cititul.
Tehnologia, un exercițiu mental constant
Scullin explică faptul că pentru generațiile care nu au crescut cu tehnologia, fiecare interacțiune digitală este o provocare cognitivă – un fel de antrenament pentru creier.
De la învățarea unui nou sistem de operare până la rezolvarea problemelor legate de conexiunea la internet sau reclamele online, toate acestea solicită funcții mentale esențiale precum atenția, memoria de lucru și rezolvarea de probleme.
"Unul dintre primele lucruri pe care adulții de vârstă mijlocie și înaintată le spuneau era: "Mă frustrează computerul acesta. E greu de învățat." Asta reflectă de fapt provocarea cognitivă, care poate fi benefică pentru creier, chiar dacă nu se simte așa în acel moment", afirmă Scullin.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu - FOTO: Freepik@proostoleh
Conectivitate socială și reducerea singurătății
Pe lângă stimularea cognitivă, tehnologia joacă și un rol crucial în menținerea relațiilor sociale, un alt factor important în prevenirea demenței. Aplicațiile de mesagerie, apelurile video și emailurile oferă posibilități rapide și eficiente de comunicare, în special pentru vârstnicii care trăiesc departe de familie.
"Acum te poți conecta cu familia ta de la distanță. Nu doar că poți vorbi cu ei, ci îi și poți vedea. Poți trimite poze, emailuri, totul în câteva secunde. Asta înseamnă o oportunitate mai mare de a reduce singurătatea", subliniază Scullin.
Tehnologia ca sprijin în viața de zi cu zi
Un diagnostic de demență presupune pierderea capacității de a desfășura sarcini zilnice în mod independent. Însă, tehnologiile moderne – cum ar fi mementourile digitale, navigarea GPS sau aplicațiile de gestionare a banilor – pot acționa ca o "schelă digitală", sprijinind independența funcțională în ciuda declinului cognitiv incipient.
"Această schelă digitală facilitează rezultate funcționale mai bune în rândul adulților în vârstă, chiar dacă funcționarea cognitivă generală este în scădere", notează autorii în articol.
Îndemn la promovarea utilizării sănătoase a tehnologiei
Scullin recunoaște că tehnologia poate avea și efecte negative – cum ar fi conducerea distrasă sau înlocuirea interacțiunii față în față cu ecranele – însă consideră că beneficiile depășesc dezavantajele.
"Dacă aveți un părinte sau bunic care evită tehnologia, poate ar fi momentul să reanalizați acest aspect. Ar putea învăța să folosească aplicații simple pentru poze, mesaje sau calendar. Începeți cu lucruri de bază și aveți multă răbdare în procesul de învățare", recomandă el.
În ceea ce privește rețelele sociale, un subiect adesea controversat, Scullin subliniază că și aici pot exista beneficii, mai ales dacă utilizatorii sunt implicați activ în crearea de conținut sau în comunități online.
"Am putea vorbi ore întregi despre toate modurile în care tehnologia poate fi dăunătoare. Cu toate acestea, efectul net, începând cu anii 1990, a fost pozitiv pentru cogniția generală a adulților în vârstă", concluzionează cercetătorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
