Cancerul de prostată, o problemă de sănătate publică. Medic: Se manifestă clinic după 55 de ani

Sonia Baciu |
Data publicării:
cancerul de prostata. FOTO: Freepik @kenchiro75
cancerul de prostata. FOTO: Freepik @kenchiro75

Cancerul de prostată poate avea o perioadă de latență de 20-25 de ani, motiv pentru care este necesară efectuarea screeningului încă de la 45 de ani.

Cancerul de prostată apare la nivelul prostatei, o glandă de mărimea unei nuci, aflată sub vezica urizană și anterior rectului. Prostata susține activitatea de reproducere masculină.

”În Europa și în America de Nord, cancerul de prostată, astăzi, este principalul tip de cancer în patologia masculină. Datele pe care le avem în 2022 sunt, cumva, influențate de perioada COVID-19, perioadă în care  s-au diagnosticat cu 25% mai puține cancere de prostată. Asta nu înseamnă că ele nu existau, însă oamenii nu au mai ajuns la medic. Nu pentru că nu au vrut, dar a fost perioada cu restricții”, a explicat dr. Cristian Surcel, medic urolog,la Antena 3, subliniind că în SUA, în perioada pandemiei, trei sferturi dintre pacienți nu au fost testați PSA, aceasta fiind forma de screening pentru cancerul de prostată, un test de sânge ușor de efectuat.

Cancerul de prostată, cauze și simptome

Medicii nu pot spune cu certitudine ce cauzează cancerul de prostată, dar experții sunt de acord, în general, că dieta contribuie la acest risc.

Bărbații care consumă cantități mari de grăsimi - în special din carne roșie și alte surse de grăsimi animale gătite la foc mare - pot fi mai predispuși să dezvolte cancer de prostată avansat, notează WebMD.

Lista simptomelor cancerului de prostată include:

- dureri și usturime la urinare

- dificultăți la urinat

- urină cu sânge

- scădere în greutate

- dureri osoase, în cazul metastazelor

- disfuncție erectilă

- respirație sacadată, senzație de oboseală, amețeli sau paloare, cauzate de anemie.

Factorii de risc ce duc la cancerul de prostată sunt: 

- vârsta înaintată

- rasa

- istoricul de familie

- hormonii

- obezitatea.

Vezi și: Uitarea, ceva normal. Suntem asaltați de informații, iar creierul își face singur ordine. Când avem nevoie de ajutor de specialitate

Cancerul de prostată, diagnostic și tratament

Un prim pas în vederea diagnosticării cancerului de prostată este efectuarea testului PSA. Diagnosticul se face în baza anamnezei, examenului clinic și investigațiilor paraclinice și imagistice.

Pacienții cu simptome sunt evaluați prin analiza nivelului de PSA din sânge și prin tușeul rectal, examinarea rectală digitală.

Detectarea unei anomalii la testele de screening, testul PSA sau la examinarea medicală va determina medicul să recomande teste suplimentare, cum ar fi:

- ecografie

- RMN

- biopsie.

Astfel, dacă boala are un grad scăzut este posibil să nu necesite tratament imediat, iar medicii să opteze pentru supravegherea activă, mai ales dacă intervenția radicală poate produce mai multe efecte negative decât beneficii.

Printre formele de tratament se numără:

- prostatectomia, îndepărtarea glandei prostatice, a unor țesuturi înconjurătoare sau a câtorva ganglioni limfatici

- terapia cu radiații

- terapiile ablative

- terapia hormonală

- chimioterapie

- terapia medicamentoasă țintită.

Cancerul de prostată, prevenție

Potrivit medicului, cancerul de prostată nu poate fi prevenit cu ușurință, în contextul în care acesta se instalează ”din punct de vedere al leziunilor la vârste fragede, există o perioadă foarte lungă de 20-25 de ani de latență și ajunge să se manifeste clinic după 55-60-65-70 de ani.

Ce putem face în schimb este să îi aducem pe bărbați mai aproape de noi, de medicii urologi și să îi testăm precoce.

în toată lumea este o strategie bazată pe risc. Dacă pacientul nu are factori de risc, are peste 50 de ani, trebuie să vină la 5 ani la medicul urolog pentru a fi evaluat riscul.

Noi îi chemăm la 2 ani, pentru că dacă îi chemăm așa, ei vin la 2 ani și jumătate-3 ani.

Dacă în familie sunt rude de gradul 1 sau rude apropiate cu cancer de prostată, screeningul trebuie făcut de la 45 de ani, iar dacă există și gene, acesta trebuie făcut de la 40 de ani. Astfel, riscul se stratifică și diagnosticul se stratifică în funcție de ce avem în familie”, a mai spus medicul.

Potrivit medicului, patologia masculină se adresează urologului, iar ”PSA-ul este un antigen, o enzimă, pe care o recoltăm din sânge. Acest marker nu este specific cancerului, dar este specific prostatei.

Dacă ai un PSA ridicat acest lucru nu înseamnă obligatoriu că este cancer deci nu trebuie să se intre într-o psihoză, să devii anxios și să intri într-o depresie.

Dimpotrivă, trebuie să mergi la un medic urolog pentru evaluarea riscului și în cel mai rău caz, dacă riscul este ridicat, se recomandă un RMN sau o puncție. Aceasta stabilește diagnosticul, nici simptomatologia, nici PSA-ul. Astfel, trebuie să luăm țesut din prostată pentru a stabili diagnosticul de cancer”, a mai spus medicul.

Patologiile masculine, un subiect tabu

De altfel, medicul a subliniat există patologii pe care bărbații le consideră tabu, ”mai rușinoase, tulburările de dinamică sexuală, pierderea involuntară de urină și atunci pacienții vin la urolog pretinzând că au patologie prostatică.

Cumva aceasta este mai apropiată, ei știu că toți bărbații dezvoltă, cumva, adenom de prostată, cancer de prostată. Cu cât avansezi în vârstă cu atât probabilitatea este mai mare.

Ei spun că urinează greu, iar la următoare întrebare spun că au și disfuncție erectilă și probleme de ejaculare.

Adică, ei se prevalează de patologia prostatică în ultima perioada și de această conștientizare și lucrurile s-au schimbat în mai bine, însă patologia prostatică rămâne o problemă de sănătate publică, fără discuție”, a mai spus medicul.

Vezi și: Dieta mediteraneeană, eficiență în cazul sclerozei multiple. Nutriționist: Aceste constatări sunt promițătoare

Cancerul de prostată și stilul de viață

Potrivit urologului, stilul de viață contează mai mult decât alimentația, deși aceasta din urmă este parte din stilul de viață sănătos.

”Alimentația previne afecțiunile pe termen lung, ar trebui să mănânc anumite lucruri la 20 de ani ca să nu dezvolt o leziune la 40-50 de ani. Este greu să spui că azi nu o să mănânc aste pentru ca mâine să nu dezvolt un cancer de prostată sau de colon.

Stilul de viață este important. Se consideră că este bine să faci sport, mai ales în perioada asta, dar nu un sport de uzură, mișcare, cardio, 30 de minute.

Expunerea la soare este un alt factor de prevenție. S-a observat că zona mediteraneeană  este mai puțin afectată de cancerul de prostată.

Alcoolul, vinul roșu în cantitate mică, scade, în studii, cu 10-15% riscul de cancer de prostată.

De asemenea, este foarte important consumul de seleniu, de zinc, de vitamine și se găsesc în nuci și semințe, carne albă. Licopenele din roșii sunt importante.

De altfel salatele sunt esențiale pentru a scădea incidența pentru toate tipurile de cancer. Am putea să schimbăm dietă”, a mai spus urologul.

În ceea ce privește alimentele ce trebuie evitate, acestea sunt mâncărurile grase care pot duce la obezitate, hipertensiune și sindrom metabolic. 

Vezi și: Virusul grav declanșat la Campionatul Mondial de Fotbal: Este mai mortal decât COVID. Medicii ar trebui să fie îngrijorați

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel