Cancerul de prostată poate avea o perioadă de latență de 20-25 de ani, motiv pentru care este necesară efectuarea screeningului încă de la 45 de ani.
Cancerul de prostată apare la nivelul prostatei, o glandă de mărimea unei nuci, aflată sub vezica urizană și anterior rectului. Prostata susține activitatea de reproducere masculină.
”În Europa și în America de Nord, cancerul de prostată, astăzi, este principalul tip de cancer în patologia masculină. Datele pe care le avem în 2022 sunt, cumva, influențate de perioada COVID-19, perioadă în care s-au diagnosticat cu 25% mai puține cancere de prostată. Asta nu înseamnă că ele nu existau, însă oamenii nu au mai ajuns la medic. Nu pentru că nu au vrut, dar a fost perioada cu restricții”, a explicat dr. Cristian Surcel, medic urolog,la Antena 3, subliniind că în SUA, în perioada pandemiei, trei sferturi dintre pacienți nu au fost testați PSA, aceasta fiind forma de screening pentru cancerul de prostată, un test de sânge ușor de efectuat.
Medicii nu pot spune cu certitudine ce cauzează cancerul de prostată, dar experții sunt de acord, în general, că dieta contribuie la acest risc.
Bărbații care consumă cantități mari de grăsimi - în special din carne roșie și alte surse de grăsimi animale gătite la foc mare - pot fi mai predispuși să dezvolte cancer de prostată avansat, notează WebMD.
Lista simptomelor cancerului de prostată include:
- dureri și usturime la urinare
- dificultăți la urinat
- urină cu sânge
- scădere în greutate
- dureri osoase, în cazul metastazelor
- disfuncție erectilă
- respirație sacadată, senzație de oboseală, amețeli sau paloare, cauzate de anemie.
Factorii de risc ce duc la cancerul de prostată sunt:
- vârsta înaintată
- rasa
- istoricul de familie
- hormonii
- obezitatea.
Un prim pas în vederea diagnosticării cancerului de prostată este efectuarea testului PSA. Diagnosticul se face în baza anamnezei, examenului clinic și investigațiilor paraclinice și imagistice.
Pacienții cu simptome sunt evaluați prin analiza nivelului de PSA din sânge și prin tușeul rectal, examinarea rectală digitală.
Detectarea unei anomalii la testele de screening, testul PSA sau la examinarea medicală va determina medicul să recomande teste suplimentare, cum ar fi:
- ecografie
- RMN
- biopsie.
Astfel, dacă boala are un grad scăzut este posibil să nu necesite tratament imediat, iar medicii să opteze pentru supravegherea activă, mai ales dacă intervenția radicală poate produce mai multe efecte negative decât beneficii.
Printre formele de tratament se numără:
- prostatectomia, îndepărtarea glandei prostatice, a unor țesuturi înconjurătoare sau a câtorva ganglioni limfatici
- terapia cu radiații
- terapiile ablative
- terapia hormonală
- chimioterapie
- terapia medicamentoasă țintită.
Potrivit medicului, cancerul de prostată nu poate fi prevenit cu ușurință, în contextul în care acesta se instalează ”din punct de vedere al leziunilor la vârste fragede, există o perioadă foarte lungă de 20-25 de ani de latență și ajunge să se manifeste clinic după 55-60-65-70 de ani.
Ce putem face în schimb este să îi aducem pe bărbați mai aproape de noi, de medicii urologi și să îi testăm precoce.
în toată lumea este o strategie bazată pe risc. Dacă pacientul nu are factori de risc, are peste 50 de ani, trebuie să vină la 5 ani la medicul urolog pentru a fi evaluat riscul.
Noi îi chemăm la 2 ani, pentru că dacă îi chemăm așa, ei vin la 2 ani și jumătate-3 ani.
Dacă în familie sunt rude de gradul 1 sau rude apropiate cu cancer de prostată, screeningul trebuie făcut de la 45 de ani, iar dacă există și gene, acesta trebuie făcut de la 40 de ani. Astfel, riscul se stratifică și diagnosticul se stratifică în funcție de ce avem în familie”, a mai spus medicul.
Potrivit medicului, patologia masculină se adresează urologului, iar ”PSA-ul este un antigen, o enzimă, pe care o recoltăm din sânge. Acest marker nu este specific cancerului, dar este specific prostatei.
Dacă ai un PSA ridicat acest lucru nu înseamnă obligatoriu că este cancer deci nu trebuie să se intre într-o psihoză, să devii anxios și să intri într-o depresie.
Dimpotrivă, trebuie să mergi la un medic urolog pentru evaluarea riscului și în cel mai rău caz, dacă riscul este ridicat, se recomandă un RMN sau o puncție. Aceasta stabilește diagnosticul, nici simptomatologia, nici PSA-ul. Astfel, trebuie să luăm țesut din prostată pentru a stabili diagnosticul de cancer”, a mai spus medicul.
De altfel, medicul a subliniat există patologii pe care bărbații le consideră tabu, ”mai rușinoase, tulburările de dinamică sexuală, pierderea involuntară de urină și atunci pacienții vin la urolog pretinzând că au patologie prostatică.
Cumva aceasta este mai apropiată, ei știu că toți bărbații dezvoltă, cumva, adenom de prostată, cancer de prostată. Cu cât avansezi în vârstă cu atât probabilitatea este mai mare.
Ei spun că urinează greu, iar la următoare întrebare spun că au și disfuncție erectilă și probleme de ejaculare.
Adică, ei se prevalează de patologia prostatică în ultima perioada și de această conștientizare și lucrurile s-au schimbat în mai bine, însă patologia prostatică rămâne o problemă de sănătate publică, fără discuție”, a mai spus medicul.
Potrivit urologului, stilul de viață contează mai mult decât alimentația, deși aceasta din urmă este parte din stilul de viață sănătos.
”Alimentația previne afecțiunile pe termen lung, ar trebui să mănânc anumite lucruri la 20 de ani ca să nu dezvolt o leziune la 40-50 de ani. Este greu să spui că azi nu o să mănânc aste pentru ca mâine să nu dezvolt un cancer de prostată sau de colon.
Stilul de viață este important. Se consideră că este bine să faci sport, mai ales în perioada asta, dar nu un sport de uzură, mișcare, cardio, 30 de minute.
Expunerea la soare este un alt factor de prevenție. S-a observat că zona mediteraneeană este mai puțin afectată de cancerul de prostată.
Alcoolul, vinul roșu în cantitate mică, scade, în studii, cu 10-15% riscul de cancer de prostată.
De asemenea, este foarte important consumul de seleniu, de zinc, de vitamine și se găsesc în nuci și semințe, carne albă. Licopenele din roșii sunt importante.
De altfel salatele sunt esențiale pentru a scădea incidența pentru toate tipurile de cancer. Am putea să schimbăm dietă”, a mai spus urologul.
În ceea ce privește alimentele ce trebuie evitate, acestea sunt mâncărurile grase care pot duce la obezitate, hipertensiune și sindrom metabolic.
Boala pe care ai putea să o ai dacă urinezi frecvent sau te trezești noaptea pentru a urina.
Pietrele la rinichi sunt adesea percepute ca o afecțiune simplă, dar impactul lor biologic și social poate fi semnificativ.
O metodă inovativă poate prezice riscul de insuficiență renală și deces.
Fimoza este o afecțiune care poate părea înspăimântătoare. Care sunt simptomele și cum se tratează.
De ce nu putem avea scaun fără a urina. Care este, de fapt, conexiunea dintre mișcările intestinale și urinare.
Afecțiunea agravată de sezonul rece vine la pachet cu dureri usturătoare. Poate afecta și rinichii.
Boala pe care ar fi avut-o Ceaușescu. Ce au aflat medicii. Are o incidență deosebit de crescută în rândul populației.
Ce înseamnă dacă te mănâncă pielea și ce boală gravă, chiar mortală, poți să ai.
Când se operează cancerul de vezică urinară și care sunt noutățile terapeutice.
Urinarea frecventă poate fi un semn al cancerului. Dar ce înseamnă, de fapt, urinarea frecventă. Când vizitele la toaletă devin o problemă.
Care e cea mai bună tehnică ce sparte piatra la rinichi și care este cel mai mare calcul pe care îl poate sparge.
La ce dimensiuni poate ajunge un calcul renal. Cum se ajunge în aceste situații.
