Urmașii persoanelor cu demență de tip Alzheimer pot face aceiași boală cu ani înainte de vârsta la care au fost diagnosticați părinții lor. Pentru a afla cu câți ani înainte și în ce condiții, o echipă de oameni de știință de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis, Statele Unite a studiat persoane cu demență care au participat la studii de cercetare în cadrul Institutului Charles F. and Joanne Knight, în programul Alzheimer's Disease Research Center (ADRC). Cercetătorii au identificat 164 de persoane cu demență care avuseseră cel puțin un părinte diagnosticat cu această boală.
Cu ajutorul dosarelor medicale și a interviurilor cu participanții, dar și cu prieteni ori membri ai familiei acestora, cercetătorii au determinat vârsta la debutul demenței pentru fiecare participant în parte și părintele care au avut boala.
Un părinte cu demență sau ambii, risc diferit
Urmașii care avuseseră un părinte cu demență au dezvoltat simptome, în medie, cu 6,1 ani mai devreme decât mamele sau tații lor. În cazul în care ambii părinți fuseseră diagnosticați cu demență, boala s-a instalat, în medie, cu 13 ani mai devreme în comparație cu vârsta părinților lor la diagnostic.
„În zilele noastre, există o tendință în scădere de a pune confuzia și uitarea pe seama îmbătrânirii", a explicat autorul principal al studiului, Gregory Day, profesor asistent de neurologie şi cercetător la ADRC, citat de Xinhua și Agerpres.
„În special persoanele care au fost martore la declinul părinților lor (diagnosticați) cu boala Alzheimer sunt mai puțin înclinate să respingă aceste îngrijorări. Cel mai interesant e faptul că persoanele cu doi părinți cu demență au dezvoltat boala mult mai devreme decât cele cu un singur părinte (cu Alzheimer). Acest lucru sugerează că este vorba despre mai mult decât o schimbare a criteriilor de diagnosticare sau a atitudinilor sociale", a adăugat el.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au analizat un set considerabil de factori de risc cunoscuți pentru boala Alzheimer. Ei au studiat factori ereditari, cum ar fi etnia, rasa, mutațiile genetice și sexul părinților care au manifestat boala. De asemenea, s-au luat în considerare nivelul de educație, indicele de masă corporală, prezența diabetului, a bolile cardiovasculare sau a hipertensiunii, nivelul de colesterol din sânge, depresia, fumatul, consumul excesiv de alcool și istoricul leziunilor cerebrale traumatice.
Excepția inexplicabilă
Toți factorii la un loc au reprezentat doar 29% din variabilitate, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte din ceea ce influențează vârsta apariției demenței rămâne de identificat. În mod neașteptat, cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost diagnosticate cu boala Alzheimer mai devreme sau mai târziu în viață în comparaţie cu părinții lor prezentau un risc mai mare de a avea anumite mutații în genele asociate Alzheimer, deși nu este clar ce efect au aceste mutații. „Aceşti oameni sunt foarte interesanți. Nu știm de ce simptomele lor au debutat mai devreme sau mai târziu decât era de așteptat", a declarat Day.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență, afectând aproximativ 5,8 milioane de persoane în Statele Unite. Între 10% şi 15% dintre urmașii pacienţilor cu Alzheimer dezvoltă simptomele ale acestei boli.
Studiul a fost publicat online în JAMA Network Open.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
