Rolul esențial al prevenirii primare și secundare în menținerea sustenabilității sistemelor de sănătate a fost în centrul unui panel recent, desfășurat sub egida Aspen Institute România. Într-un context marcat de creșterea continuă a costurilor medicale și de îmbătrânirea populației, experți din domeniul sănătății, economiei și politicilor publice au subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă: de la tratament la prevenție.
Panelul a evidențiat bune practici internaționale, exemple de colaborare între sectoare și politici inovatoare care au reușit să pună prevenția în centrul strategiilor sanitare. Participanții au convenit că astfel de măsuri pot conduce nu doar la îmbunătățirea stării de sănătate a populației, ci și la reducerea presiunii asupra bugetelor publice.
În deschiderea panelului, a fost prezentat un studiu de referință privind investițiile în prevenție și infrastructură sanitară, comandat de Aspen Institute România. Studiul, bazat pe modele econometrice și date originale, a demonstrat că investițiile țintite - mai ales în regiunile slab dezvoltate - ar putea genera beneficii economice de peste 30 de miliarde de euro. Aceste câștiguri ar proveni în principal din reducerea mortalității premature și creșterea productivității prin îmbunătățirea sănătății populației.
Totodată, analiza a evidențiat impactul bugetar pozitiv al acestor investiții, dar și necesitatea unei strategii naționale coerente, aliniate cu obiectivele europene privind sănătatea publică și competitivitatea economică.
Prevenția, o investiție strategică ignorată
În cadrul Aspen Healthcare Summit 2025, dedicat temei „Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat”, Vlad Nerău, co-autor al unui nou studiu lansat de Aspen Institute România, a prezentat concluziile unei analize cu impact major: investițiile în prevenție și infrastructura de sănătate nu sunt doar recomandabile din punct de vedere medical, ci absolut esențiale pentru sănătatea economică a României.
"Ne-am axat pe impactul macroeconomic al investițiilor în infrastructură și prevenție din sănătate. Aici vorbim de costurile indirecte care reprezintă costuri mai puțin ușor de observat față de cheltuielile pe care le face sistemul de sănătate cu tratarea bolilor. Am încercat să modelăm investițiile astfel încât pornind de la perspectiva istorică să avem 3 scenarii:
- un prim scenariu legat de ce s-ar întâmpla în condițiile în care nu s-ar lua niciun fel de măsuri suplimentare
- și două scenarii de intervenție unde s-ar îmbunătăți prevenția. Într-un final arătăm care sunt nevoile de investiții și care sunt câștigurile economice.
Una dintre principalele probleme ale sistemului medical este faptul că se axează foarte mult pe tratarea direct în spital. Avem o lipsă de prevenție și tratament în ambulatoriu. Peste 44% din cheltuielile din sistemul medical sunt cheltuielile cu spitalele, în timp ce prevenția și serviciile ambulatorii se situează cam de 4 ori sub media Uniunii Europene.
Ceea ce ne duce la o altă mare problemă și anume la rata mortalității prevenibile. A fost unul dintre indicatorii pe care i-am folosit pentru a evalua calitatea sistemului de sănătate, cât de bun este sistemul în a putea preveni morțile evitabile.
Printre principalele cauze ale mortalității prevenibile sunt bolile asociate cu consumul de tutun, alcool și alimentație nesănătoasă.
Povara bolii nu este doar una medicală, ci este una și una economică. De multe ori avem, pe lângă costul direct al tratamentului, populația din România este obligată să suporte o bună parte din cheltuieli din propriul buzunar, care pentru mulți reprezintă o adevărată barieră în accesul la tratament.
O altă componentă a poverii bolii o reprezintă costurile indirecte și pe asta se axează studiul nostru, care arată cât se pierde din cauza bolilor, din productivitate, valoare adăugată la PIB care nu a mai fost generată, ore de muncă neefectuate, concedii medicale repetate. Toate acestea se adaugă la cheltuielile statului.
Pe lângă acestea avem și costurile emoționale, faptul că tratamentul este mai puțin eficient decât prevenția și mult mai dureros", a explicat Vlad Nerău - co-autor al studiului Aspen, în cadrul evenimentului Aspen Healthcare Summit 2025: Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat.
Disparități regionale
România suferă nu doar din cauza subfinanțării sistemului de sănătate, ci și din cauza unei distribuții profund dezechilibrate a infrastructurii medicale, arată cel mai recent studiu prezentat în cadrul Aspen Healthcare Summit 2025: Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat. Vlad Nerău, co-autor al analizei comandate de Aspen Institute România, a subliniat realitatea dură a disparităților teritoriale în accesul la servicii medicale de bază.
"Există disparități regionale foarte mari. Peste 50% din totalul spitalelor de ambulatoriu sunt amplasate în 7 județe. Există suficiente județe care nu au absolut nicio clinică ambulatorie de specialitate și mai puțin de 5 spitale. România stă foarte bine comparativ cu media Uniunii Europene la numărul de paturi de spitale. Dacă ne uităm la distribuția paturilor de spitale, acestea ar fi eficient distribuite în raport cu populația totală. Problema provine din cauza faptului că paturile nu sunt eficient distribuite în funcție de nevoi.
Investițiile în prevenție nu dau randament instant, însă pe termen lung sunt cumulative. De la momentul de la care vor începe investițiile, probabil va dura 3 ani ca să ajungem la un randament al investițiilor superior costurilor. Apoi există o perioadă de 4-6 ani să obținem un randament maxim al investițiilor", a explicat Vlad Nerău - co-autor al studiului Aspen, în cadrul evenimentului Aspen Healthcare Summit 2025: Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat.
Pierderi de vieți, pierderi de miliarde
Într-un demers inovator care combină analiza medicală cu cea economică, studiul prezentat în cadrul Aspen Healthcare Summit 2025 scoate la lumină costurile ascunse ale mortalității evitabile în România. George Ștefan, co-autor al cercetării realizate sub egida Aspen Institute România, a explicat cum pierderile de vieți omenești din cauze prevenibile sau tratabile se traduc direct în pierderi de PIB și venituri fiscale neîncasate.
"Am căutat să vedem care sunt costurile care vin ca urmare a acestei mortalități evitabile și modelul capitalului uman pleacă de la numărul de pacienți, valoarea productivității orare și numărul de ore lucrate. Pe baza acestor date am calculat productivitatea muncii și corelând cu nivelul TVA, cota implicită de TVA, cu impozitul pe venit și contribuțiile sociale am reușit să calculăm care sunt veniturile care nu se încasează ca urmare a mortalității.
Pe baza datelor noastre, ceea ce am estimat este că în perioada 2015-2021, ceea ce se pierde la nivel de PIB este în medie 0,9 pe toată perioada, iar ca urmare a pandemiei, saltul a fost puțin mai mare. În jur de 3 miliarde de euro în 2021.
Cea mai mare parte vine din pierderea de productivitate, pierderile fiscale sunt mai mici. Apoi, pe cauze, mortalitatea prematură ca urmare a cauzelor tratabile și prevenibile este dominată de cauzele prevenibile, în timp ce cauzele tratabile în 2021 au avut în jur de 1 miliard de euro, iar cele prevenibile în jur de 1,9 miliarde", a spus George Ștefan, co-autor al studiului Aspen, în cadrul evenimentului Aspen Healthcare Summit 2025: Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
