Care este nivelul normal de glucoză. Factorii care afectează nivelul de zahăr din sânge. Ce se întâmplă dacă nu îl verifici

Glucoza este una dintre principalele surse de combustibil pentru organism, alături de grăsimi și proteine. Atât sursele de carbohidrați simpli, cât și cele complexe pot furniza oamenilor glucoză.

Organismul descompune carbohidrații în forme simple și complexe, în funcție de rapiditatea în care este absorbit zahărul. Deoarece glucoza este cea mai elementară formă de carbohidrați, este numită monosaccharide sau "un singur zahăr".

Riboza, galactoza și fructoza sunt exemple de monosacaride suplimentare. Organismul transformă treptat glucoza alimentară și alți carbohidrați în glucoză din sânge sub această formă.

Carbohidrații complecși oferă o sursă de energie mai consistentă și sunt metabolizați mai lent de către organism, potrivit American Heart Association. Prin urmare, aceștia sunt alegerea mai sănătoasă. Nivelul necontrolat al glicemiei poate avea consecințe grave și de lungă durată.

Vezi și: Ce este o fobie și care sunt cauzele care declanșează aceste temeri. Cum tratezi o fobie

Cum este glucoza produsă de către organismul tău

În mod ideal, organismul tău utilizează glucoza de mai multe ori pe parcursul zilei. Acesta se apucă de procesat glucoza și alți carbohidrați imediat ce mănânci. Apoi, cu ajutorul pancreasului, enzimele încep să le descompună.

Potrivit unui studiu publicat în 2021, pancreasul, care produce hormoni precum insulina, este crucial pentru modul în care organismul tău procesează glucoza. Pentru a controla nivelul în creștere al zahărului din sânge după ce mănânci, corpul tău îi transmite pancreasului să elibereze insulină.

Ulterior, glucoza este fie folosită de mușchi, grăsime și alte celule pentru energie, fie stocată sub formă de grăsime pentru a fi folosită ulterior. Atunci când pancreasul nu reușește să genereze insulină așa cum ar trebui, poate apărea diabetul. În această situație, organismul tău ar putea avea nevoie de asistență externă (injecții cu insulină) pentru a metaboliza și controla glucoza.

Potrivit unei analize din 2018, rezistența la insulină ar putea fi un potențial factor care contribuie la diabet. Aceasta apare atunci când există un exces de zahăr în sânge din cauza faptului că celulele organismului nu simt insulina.

Organismul împiedică glucoza să intre în celule și să fie folosită ca energie atunci când nu reacționează la insulină așa cum ar trebui. Celulele tale reacționează prin indicarea momentului în care se produc cetone, ceea ce se întâmplă noaptea și atunci când nu mănânci sau ții dietă.

Nivelurile de insulină pot scădea în cele din urmă ca urmare a rezistenței la insulină, potrivit Asociației Americane de Diabet (ADA). Celulele adipoase din corpul tău pot elibera potențial grăsime. Mai mult, ficatul continuă să elibereze cetone, ceea ce scade pH-ul sângelui la un nivel acid.

Citește și: 10 alimente bogate în fibre. Care ar trebui să fie aportul tău zilnic și ce beneficii are o dietă bogată în fibre

Cum măsori nivelul de glucoză

Monitorizarea nivelului de zahăr din sânge este crucială pentru diabetici, potrivit Asociației Americane de Diabet. Frecvența și momentul verificării glicemiei ar trebui să fie stabilite în funcție de nevoile și obiectivele fiecărei persoane diabetice.

Consultă-te cu medicul tău cu privire la cele mai bune momente și frecvența de testare a glicemiei pentru a rămâne la curent cu detalii despre sănătatea ta. Medicul tău ar pute sfătui măsurarea nivelurilor:

- Înainte și după mese

- Înainte și după exerciții fizice

- În timpul exercițiilor fizice lungi sau intense

- Înainte de culcare

- Atunci când începi să iei medicamente noi sau un nou program de administrare a insulinei

- Când începeți un nou program de lucru

- Atunci când călătorești în alte zone orare

Stabilirea obiectivelor privind nivelul de glucoză este ajutată de discuția cu medicul tău, deoarece acestea depind de starea ta, precum și de alte elemente precum vârsta și istoricul medical.

Una dintre cele mai populare metode de testare a glicemiei la domiciliu la diabetici este un simplu test de sânge, potrivit Institutului Național de Diabet și Boli Digestive și Renale (NIDDK). Un glucometru este utilizat de:

- Pentru a extrage o picătură de sânge, înțeapă partea laterală a vârfului degetului cu un ac mic.

- Aplică sângele pe o bandă de testare.

- Așează banda într-un glucometru.

- Aparatul de măsură arată cât de multă glucoză se află în sângele tău în acel moment.

Foto: Freepik @jcomp

Monitorizarea continuă a glucozei

Este posibil să vrei să discutați cu medicul tău despre utilizarea unui sistem de monitorizare continuă a glucozei (CGM) atunci când îți gestionezi diabetul. Glicemia ta este monitorizată automat de către dispozitiv în permanență.

Acesta trimite citirile către un monitor cu ajutorul unui mic senzor care este poziționat chiar sub piele, de obicei pe braț sau pe stomac. Atunci când nivelul glicemiei devine prea ridicat sau prea scăzut, un monitor continuu de glucoză (CGM) vă va notifica.

NIDDK enumeră următoarele avantaje ale dispozitivului:

- Este nevoie de mai puține înțepături în degete

- Îmbunătățește gestionarea glicemiei

- Scade numărul urgențelor

Majoritatea persoanelor care folosesc un glucometru continuu (CGM) au diabet de tip 1, potrivit NIDDK. Cu toate acestea, cercetătorii examinează modul în care ar putea fi benefic pentru alte persoane, cum ar fi persoanele care au diabet de tip 2.

Care este un nivel normal al glucozei

Menținerea nivelului de zahăr din sânge în limitele normale este esențială pentru menținerea unei funcții corporale optime. Persoanele care suferă de diabet ar putea avea nevoie de o prudență și mai mare.

Pentru cei care nu au diabet, se recomandă un nivel al glicemiei mai mic de 100 mg/dL pe stomacul gol, potrivit unei analize din 2021. La două ore după o masă, ar trebui să fie mai mică de 140 mg/dL.

După cum s-a discutat anterior, deoarece nivelurile țintă de glucoză sunt personalizate pentru fiecare individ, acestea diferă pentru cei care au diabet. Împreună, tu și medicul tău veți alege obiectivele tratamentului.

Există diverse motive pentru care nivelul glicemiei poate crește, potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Printre factorii declanșatori se numără:

- Arsurile solare: Disconfortul provocat de o arsură solară contribuie la stres, ceea ce poate crește nivelul de zahăr din sânge.

- Cafeaua: Chiar și o cafea neagră te poate face mai vulnerabil la efectele cofeinei, care crește nivelul de zahăr din sânge.

- Lipsa micului dejun: Dacă nu mănânci dimineața, nivelul zahărului din sânge poate crește în timpul prânzului și cinei.

- Ora din zi: Organismului îi este mai greu să regleze glucoza pe măsură ce trece ziua. Este posibil fenomenul zorilor, o creștere a glicemiei care apare dimineața devreme din cauza unei creșteri bruște a hormonilor.

- Medicamente: Unele medicamente și spray-uri nazale pot face ca ficatul să producă mai multă glucoză sau să inhibe producția de insulină.

- Stresul: O cantitate excesivă de stres și îngrijorare poate crește nivelul de zahăr din sânge.

Acestea sunt doar câteva dintre cauzele potențiale. Mai sunt încă două: activitatea și boala. Încearcă să ceri ajutorul medicului tău dacă suspectezi că glicemia ta nu este controlată corespunzător.

Hipoglicemia este o afecțiune în care nivelul de zahăr din sânge este prea scăzut, scăzând sub 70 mg/dL, și poate fi gravă dacă nu este tratată. Aceasta poate fi cauzată de administrarea mai multor medicamente pentru diabet decât cele prescrise, de consumul de calorii mai puține decât de obicei sau de exerciții fizice mai intense decât de obicei. De asemenea, poate apărea și la persoanele fără diabet. Simptomele includ tremurături, oboseală, confuzie, anxietate și transpirație.

Hiperglicemia apare atunci când organismul nu are suficientă insulină sau nu o poate folosi în mod corespunzător. Asociația Americană de Diabet (ADA) consideră că o glicemie mai mare de 130 mg/dL înainte de masă este mai mare decât intervalul țintă, cu un interval țintă de 180 mg/dL la aproximativ 1-2 ore după masă. Simptomele hiperglicemiei includ niveluri ridicate de glucoză în urină, urinare frecventă și sete crescută, potrivit Healthline.

Intervalul real de glicemie depinde de diverși factori, iar discuția cu un medic este esențială pentru a asigura un interval sănătos. Diabetul negestionat, stresul și anxietatea pot provoca, de asemenea, hiperglicemie.

Activitatea fizică și dieta pot ajuta la menținerea glicemiei în intervalul țintă, dar, în unele cazuri, este posibil ca exercițiile fizice să nu fie adecvate și să fie nevoie de insulină.

Diabetul este o afecțiune medicală care necesită gestionarea nivelului de glucoză pentru a menține o funcționare optimă a organismului. Planurile de prevenție și tratament includ adesea o dietă nutritivă și exerciții fizice. 

Cu toate acestea, unele persoane se luptă cu menținerea unor niveluri constante de glucoză, iar monitorizarea atentă a nivelului de glucoză poate ajuta la prevenirea complicațiilor. Gestionarea diabetului poate fi o provocare, dar merită efortul.