Sindromul de colon iritabil: de ce apare și cum se manifestă?

Sindromul de colon iritabil: de ce apare și cum se manifestă? Ce este sindromul colonului iritabil? 

Sindromul de colon iritabil (SCI) este o tulburare gastro-intestinală funcțională comună, cu o incidență între 5% și 20%, în funcție de regiunea geografică și de criteriile utilizate pentru evaluare. Această tulburare poate să afecteze toți membrii unei societăți, indiferent de vârstă, sex, rasă sau statut socioeconomic.

Din cauza naturii sale cronice și a afectării calității vieții, ea reprezintă o povară economică semnificativă.Pacienții diagnosticați cu sindromul colonului iritabil sunt mai predispuși decât alți pacienți să recurgă la serviciile de sănătate integrate și să solicite concediu medical.

Boala a fost, de-a lungul anilor, etichetată în mod tradițional ca o afecțiune gastro-intestinală fără modificări structurale sau patologice evidente, însă noile studii arată că există noi perspective care ar sugera modificări fiziologice gastro-intestinale.

SCI este frecvent asociat cu alte tulburări funcționale, somatoforme și mentale. În 20% din cazuri, există o suprapunere a bolii cu tulburări funcționale ale sistemului gastro-intestinal superior – în special, dispepsia și boala de reflux gastroesofagian – și, de asemenea, cu tulburări ale sistemului gastro-intestinal inferior – aici, putem menționa diareea, incontinența sau chiar constipația.

În ceea ce privește comorbiditățile psihiatrice, acestea pot fi prezente la aproximativ 50% din pacienții cu sindrom de colon iritabil. Ele includ următoarele simptome: simptome depresive, anxietate și tulburări de alimentație.

Cauzele apariției sindromului de colon iritabil

Așa cum am menționat la începutul acestui articol, sindromul de colon iritabil este recunoscut ca o tulburare multifactorială, iar acest lucru nu poate însemna decât faptul ca posibilele cauze pentru dezvoltarea acestei boli să fie multiple.

Printre mecanismele ce contribuie la simptomatologie, regăsim o motilitate intestinală afectată, inflamație la nivelul intestinului, hipersensibilitate viscerală, și, nu în ultimul rând, o microfloră alterată.

Dieta individuală și expunerea la stres fac și ele parte dintre acești multipli factori care contribuie la dezvoltarea bolii. Stresul a fost identificat ca un mecanism în dezvoltarea sindromului de colon iritabil, iar, în acest sens, au existat numeroase studii ale sindromului de colon iritabil. Nu în ultimul rând, predispoziția genetică, interacțiunile cu mediul au fost factori implicați în patogeneza acestui sindrom.

Aceste variabile fiziologice și psihologice au fost identificate împreună ca având rol în etiologia și perpetuarea simptomatologiei SCI. Dar, pentru a putea înțelege mai bine ce se întâmplă, de fapt, la nivel intestinal, trebuie să vorbim despre microflora intestinală, și, mai ales, despre schimbările care se pot produce atunci când aceasta nu este menținută în parametri normali.

Intestinul uman este o structură complexă și este locuit de trilioane de microorganisme, inclusiv bacterii, ciuperci, virusuri. Aceste comunități microbiene vibrante sunt imperative în menținerea homeostaziei gastro-intestinale, așa numitele ”bacterii bune”.

Studiile au arătat că peste 2000 de specii bacteriene se regăsesc în intestine. Intestinul uman este foarte dinamic și suferă modificări temporale de la naștere, până la maturitate. Un studiu realizat în 2011 arată că microbiota intestinală trece prin câteva etape de evoluție, în care compoziția sa inițială este puternic determinată de modul de livrare al fătului (fie cezariană sau naștere vaginală), care va determina, apoi, profilul microbiomului, în etapele ulterioare de dezvoltare.

Ulterior, comunitatea microbiană intestinală continuă să crească și să se diversifice, în primii câțiva ani de viață, apoi, în adolescență, ajunge la un platou, iar, în momentul în care ajungem la maturitate, începe să scadă. În plus, profilurile microbiomului intestinal tind să varieze între diferitele regiuni geografice, populații și stadii de dezvoltare, ceea ce indică faptul că microbiota intestinală evoluează constant, de-a lungul vieții.

Mai mult, studii recente sugerează că microbiomul intestinal este probabil un bun predictor pentru variabilele metabolice și fenotipurile clinice și un jucător cheie important în determinarea cauzalității SCI.

Care sunt factorii de risc ai colonului iritabil?

Există câțiva factori de risc importanți în ceea ce privește SCI. Ei pot fi factori genetici, nervoși, legați de stres, dereglarea imună sau chiar disfuncționalitatea axei creier-intestin.

Obiceiurile alimentare ale fiecăruia dintre noi pot fi definitorii în declanșarea sindromului de colon iritabil. Un consum crescut de alimente bogate în fructoză, lactoză, xylitol sau sorbitol poate genera disconfort în rândul pacienților cu SCI.

Pe lângă aceștia, mai enumerăm următorii:

FACTORI PERSONALI

- Sex (feminin)

- Vârsta (mai mare de 50 de ani)

- Alăptarea

- Greutatea mică la naștere

- IMC (indice de masă corporală) scăzut

FACTORI PSIHOLOGICI

- Calitatea scăzută a vieții

- Stresul psihologic acut

- Evenimente de viață stresante

- Anxietate, depresie

PROBLEME SOMATICE

- Infecție gastro-intestinală

- Dureri articulare, migrene

- Endometrioza

- Obezitatea abdominală

- Utilizarea antibioticelor

- Istoric familial de abuz de substanțe

- Istoric familial de boli mintale

Simptomele colonului iritabil

Principalele simptome ale SCI sunt:

- dureri de stomac sau crampe – de obicei, se resimt intens după masă

- balonare – abdomenul se poate resimți plin și umflat

- diaree – de cele mai multe ori, apare diareea apoasă

- constipație

Nu toate simptomele apar deodată și nu este obligatoriu să le experimentați pe toate. Ele, în general, sunt declanșate de alimente sau băuturi, așa că este foarte importantă alimentația individuală.

Simptomele sunt cronice, adesea severe, și au un impact substanțial asupra calității vieții. Peste 80% dintre pacienți vor consulta medicul cu privire la simptomatologia prezentă și majoritatea dintre pacienti sunt gestionați cu succes în acest cadru.

Persoanele cu SCI pot prezenta, de asemenea, simptome care nu au legătură cu intestinul, inclusiv:

- Migrene

- Tulburări de somn

- Anxietate sau depresie

- Dureri musculare

- Dureri pelvine cronice

Adesea, stresul este asociat cu apariția simptomelor; simptomele se ameliorează atunci când stresul dispare. Alți pacienți pot prezenta episoade aleatorii de SCI, care nu au factori declanșatori evidenți. Alții pot avea perioade lungi de simptome, urmate de perioade lungi fără simptome.

Diagnosticarea sindromului de colon iritabil

Deși un număr substanțial de clinicieni preferă un proces amănunţit de excludere a altor boli, recomandarea actuală este de a baza diagnosticarea acestei boli în funcție de ceea ce simte pacientul. Trebuie menționat că, în prezent, nu există un biomarker specific pentru testarea și diagnosticarea specifică a SCI. Alegerea testelor sau investigațiile considerate necesare pentru a exclude alte afecțiuni variază în funcție de situația clinică și simptomele pacientului.

Deoarece simptomele individuale au sensibilitate și specificitate scăzute pentru a diagnostica SCI, au fost dezvoltate criterii de diagnostic care încorporează combinații de simptome. La momentul actual, pentru diagnosticarea SCI, se utilizează criteriile Roma.

Aceste criterii au o sensibilitate și specificitate de 69-96%, iar caracteristica comună pentru toate aceste criterii o reprezintă durerea abdominală și/sau disconfortul asociat cu obiceiuri intestinale anormale (diaree - scaune moi și frecvente-, constipație - scaune dure și rare- sau cele două, alternând). Tot pentru a se încadra în criteriile Roma, simptomele trebuie să aibă o anumită durată și frecvență – adică să fie cronice și recurente.

Utilizarea în practică a acestor criterii presupune demonstrarea prin istoricul clinic al pacientului a prezenței unei combinații a acestor simptome de mai mult de 3 ori pe lună, în ultimele 3 luni, și primul simptom să fi debutat cu mai mult de 6 luni înainte de diagnostic.

Pentru a face un diagnostic specific al SCI, se recomandă asocierea criteriilor Roma IV împreună cu istoricul pacientului (inclusiv întrebări legate de dietă), teste de laborator (care sunt destul de limitate) – hemoleucogramă, proteina C reactivă etc. - , examenul fizic al pacientului (inclusiv examen ano-rectal) și când este indicat (fie datorită ghidurilor recomandate pentru vârsta pacientului, fie datorită altor semne de alarmă) o colonoscopie și/sau endoscopie gastro-intestinală superioară.

Atunci când un pacient se prezintă cu simptome specifice de SCI, medicul va lua în calcul și următoarele diagnostice alternative: boala celiacă, boala Crohn, colita ulceroasă etc.

Cum tratăm sindromul colonului iritabil?

Înainte de a începe prescrierea oricărui tratament, este vital să recunoaștem rolul pe care o bună comunicare îl joacă în managementul oricărei afecțiuni. Un sondaj online al persoanelor cu SCI a arătat că mulți aveau o viziune negativă asupra relației lor cu profesioniștii din domeniul sănătății, cu îngrijorări că nu sunt auziți și o lipsă de empatie din partea specialiștilor.

Acest lucru ar putea reflecta parțial așteptări nerealiste ale pacienților, dintre care mulți raportează că sunt dispuși să încerce orice tratament, în disperarea lor pentru o vindecare, doar pentru a rămâne dezamăgiți atunci când simptomele nu sunt ameliorate.

Cu toate acestea, reflectă, de asemenea, o nepotrivire între așteptările ideale ale pacienților de la o consultație și realitatea experiențelor lor. Într-un sondaj de peste 1000 de pacienți, mai mult de 90% au dorit ca medicul lor să ofere informații complete despre IBS și să ofere surse pentru informații suplimentare, să asculte cu atenție, să răspundă la întrebări și să ofere informații despre medicamente.

Din păcate, amintindu-și experiențele anterioare de asistență medicală, doar 40% au simțit că medicul lor le-a furnizat informații, 64% au simțit că au fost ascultați și 47% s-au simțit sprijiniți. Dar nu în toate cazurile o bună comunicare duce la succes. În acest caz, atenția medicului se va îndrepta asupra tratamentului nefarmacologic și farmacologic.

Rolul fibrelor alimentare în tratarea SCI a fost studiat pentru prima dată în urmă cu peste 40 de ani. Tărâțele sunt un exemplu de fibre insolubile, care suferă puține modificări fizice pe măsură ce trec prin intestin, iar rezultatul utilizării acestora în alimentația zilnică este creșterea conținutului de apă din scaun cu potențialul de a accelera timpul de tranzit gastro-intestinal.

Cu toate acestea, fibrele pot fi, de asemenea, solubile în apă, cum ar fi ispaghula, formând un gel care interacționează cu bacteriile intestinale, ducând la producerea de metaboliți. Acești metaboliți pot, la rândul lor, să stimuleze tranzitul gastro-intestinal.

Dacă dieta de primă linie este ineficientă, pacienții trebuie îndrumați spre evaluare de către un dietetician de specialitate. Evaluarea dietetică este cheia pentru a ne asigura că orice dietă e urmată corect și că cerințele nutriționale nu sunt compromise. Una dintre cele mai utilizate diete în SCI este o dietă săracă în oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili.

În ceea ce privește simptomele gastro-intestinale, exercițiile fizice pot accelera tranzitul gastro-intestinal, îmbunătățesc eliminarea gazelor intestinale la pacienții cu balonare și ar putea crește diversitatea microbiană intestinală, cu potențialul de a avea un impact pozitiv asupra simptomelor, prin intermediul axei intestin-creier. Prin urmare, este rezonabil să presupunem că exercițiile fizice sunt benefice pacienților diagnosticați cu SCI.

Medicația de primă linie

Medicamentele analgezice convenționale, cum ar fi paracetamolul, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene și opiaceele sunt puțin probabil să amelioreze durerea în SCI, iar unele au potențialul de a exacerba simptomele gastro-intestinale. În schimb, medicamentele antispastice, inclusiv uleiul de mentă, ar trebui folosite pentru a ameliora durerea și balonarea.

Pacienții cu SCI care au diaree pot folosi ca medicație de primă intenție antidiareice pe bază de loperamid pentru a-și controla simptomele, iar, pentru cei care au simptome de constipație, ghidurile NICE recomandă ca laxativele să fie luate în considerare, pacienții fiind sfătuiți cu privire la modul de ajustare a dozei în funcție de răspunsul clinic. Atât laxativele osmotice, cât și cele stimulante sunt eficiente în constipația cronică.

Având în vedere că una dintre cauzele formării sindromului de colon iritabil este alterarea microflorei intestinale, e de înțeles utilizarea probioticelor ca medicație de primă linie. Probioticele, dar în aceeași măsură și prebioticele, sunt microorganisme vii sau atenuate care au efecte benefice asupra florei intestinale și care, prin aceste efecte, îmbunătățesc simptomatologia în SCI. Studiile au arătat că probioticele și prebioticele ajută pacientul în managementul balonării, al durerii abdominale și al frecvenței scaunelor zilnice.

Prevenția corectă pentru colonul iritabil

În cazul acestei afecțiuni, persoana care este diagnosticată deja cu sindrom de colon iritabil sau încă nu are un diagnostic clar, dar suspectează unul, trebuie să întreprindă aproximativ aceleași măsuri. În faza de prevenție, nu se administrează medicație simptomatică, dar, cu toate acestea, probioticele și prebioticele se pot administra.

Măsuri nefarmacologice care se pot adopta

În concluzie, impactul SCI asupra individului, în ceea ce privește calitatea vieții și asupra serviciilor de asistență medicală și a societății, în ceea ce privește costurile economice, este substanțial. Costurile pot fi reduse la minimum, prin stabilirea unui diagnostic precoce și pozitiv al SCI, așa cum este recomandat de ghidurile pentru managementul SCI, în urma utilizării motivate a investigațiilor clinice.

Cu toate acestea, din cauza incertitudinii care poate înconjura diagnosticul, medicii pot considera în continuare SCI ca fiind un diagnostic de excludere. Strategiile de management pentru SCI variază între medici, în funcție de expertiza individuală, dar o abordare standardizată, care pune accent pe diagnosticul precoce și investigația concentrată, ar putea îmbunătăți calitatea îngrijirii oferite pacienților cu SCI în general, ajutând pacienții să accepte mai bine un diagnostic de sindrom de colon iritabil și a primi tratament în timp util.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0