Herpesul bucal, provocat de virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1), este una dintre cele mai comune infecții virale, adesea contractată în copilărie. După infecția inițială, virusul rămâne în corp pe viață, într-o stare latentă, ascuns în celulele nervoase.
Reapariția lui – sub forma binecunoscutelor vezicule – este declanșată, de regulă, de factori precum stresul, boala sau traumatismele. Totuși, cercetări recente sugerează că acest virus aparent inofensiv ar putea avea un rol important într-o afecțiune mult mai gravă: boala Alzheimer, potrivit Reuters.
O descoperire tulburătoare
În urmă cu peste 30 de ani, cercetătorii au identificat pentru prima dată prezența virusului herpes simplex de tip 1 în creierul unor persoane în vârstă. Această descoperire a contrazis convingerea larg acceptată conform căreia creierul este un organ „steril”, protejat de bariera hemato-encefalică împotriva infecțiilor.
Ulterior, s-a observat că persoanele care poartă o anumită variantă genetică – APOE-e4, cunoscută ca factor de risc pentru Alzheimer – și care au fost infectate cu HSV-1 prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta această boală neurodegenerativă.
Virusul, proteinele toxice și inflamația cerebrală
Cercetările în laborator au arătat că, odată ce infectează celulele cerebrale, HSV-1 determină formarea acelorași proteine anormale – amiloid și tau – care se regăsesc în creierul pacienților cu Alzheimer. Se crede că virusul poate rămâne inactiv timp de decenii, dar că odată cu îmbătrânirea sistemului imunitar, acesta se poate reactiva, pătrunzând în creier, provocând inflamații și distrugând celulele nervoase. Repetarea acestui proces în timp ar putea contribui la declinul cognitiv specific bolii Alzheimer.
În plus, ADN-ul virusului a fost descoperit în interiorul plăcilor amiloide din creierul pacienților cu Alzheimer. Mai mult, tratamentele antivirale aplicate în laborator au redus daunele provocate de HSV-1, sugerând că aceste medicamente ar putea juca un rol în prevenirea sau încetinirea evoluției bolii.
Vaccinurile și protecția împotriva demenței
Studiile la scară largă au confirmat că infecțiile severe cu virusul herpes bucal pot fi un indicator puternic al riscului de Alzheimer. Totodată, tratamentele antivirale au fost asociate cu un risc mai scăzut.
O altă descoperire interesantă vine din analiza fișelor medicale ale sute de mii de britanici: persoanele care au fost vaccinate împotriva zonei zoster (cauzată de un virus înrudit cu cel al varicelei) au avut un risc mai mic de a dezvolta demență, comparativ cu cei care nu au primit vaccinul. Concluzii similare au fost raportate și de o echipă de la Universitatea Stanford.
Activarea virusului de către infecții sau traumatisme
Folosind modele cerebrale 3D infectate cu HSV-1 latent, cercetătorii au simulat infecții secundare sau traumatisme craniene. Rezultatul? Virusul s-a reactivat și a produs leziuni asemănătoare celor din boala Alzheimer. Însă, atunci când s-au utilizat tratamente antiinflamatorii, reactivarea nu a avut loc, iar daunele au fost evitate.
O nouă direcție în prevenirea bolii Alzheimer?
Toate aceste dovezi indică faptul că virusul herpes simplex de tip 1 ar putea fi un factor cheie în dezvoltarea bolii Alzheimer, în special la persoanele cu predispoziții genetice. Acest lucru deschide o posibilă direcție nouă de prevenție: folosirea vaccinurilor și a tratamentelor antivirale pentru a împiedica reactivarea virusului și afectarea creierului.
Ceea ce a început ca o legătură neașteptată între herpesul bucal și pierderile de memorie s-a transformat într-o descoperire majoră care ar putea rescrie modul în care înțelegem și combatem una dintre cele mai temute boli ale secolului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
