Autoritățile ne sfătuiesc să stăm acasă ca să evite răspândirea infecției cu COVID-19. Însă ce ne facem dacă am pierdut pe cineva drag în acea casă?
Pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, autoritățile îndeamnă românii să stea acasă. Unii dintre ei se traversează o perioadă dureroasă: pierderea unei persoane dragi. Și își duc viața în aceeași casă în care locuia și cel sau cea care a plecat într-o lume mai bună. Pentru aceștia am consultat un specialist, psihoterapeut și psiholog.
"Este un subiect delicat. Dacă luăm în discuție problema faptului că locuim în aceași casă, pentru unii poate fi o problemă, însă pentru alții nu. Oamenii reacționează diferit la pierderea unei persoane dragi. O ruptură a unei relații de atașament presupune un doliu emoțional. Doliul sănătos traversează mai multe etape (de la amorțire, uneori negare, la revoltă și isterie, până la acceptare și reorganizare a vieții).
Se întâmplă ca la început să nu poți accepta pierderea celui drag și atunci nu vei vrea să modifici cu nimic lucrurile lui, locurile lui, cartea lui deschisă. Însă, odată ce s-a produs acceptarea, reamenajarea lucrurilor în locuință poate fi utilă. Oamenii însă au ritmul lor în suferință, dau semnificații diferite morții și păstrează diferit legătura cu amintirea celui decedat.
La început, sunt normale reacții precum amorțirea emoțională (nu simt nimic), negarea decesului (inclusiv prin faptul că nu doresc să-i schimbe nimic în cameră, în speranța inconștientă că poate se va întoarce), momentele de disperare autoblamare, revoltă în fața nedreptații etc. Problema apare atunci când aceste reacții sunt prelungite foarte mult sau când sunt extrem de intense și cu consecințe mare (cum este starea depresivă). În toate aceste situații trebuie consultat un psihoterapeut", consideră psihologul Gabriela (Culda) Groza, cadrul didactic la UBB Cluj.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
